In toată această situatie periculoasă la nivel mondial, si nu vorbesc doar de razboiul din Ucraina, ci si de pandemia recentă, anterioară acestui război, au început marile probleme prin care omenirea parcă nu-si mai găsește linistea si se vorbeste doar despre moarte, asa cum, în trecutul comunist, aveam noi, românii, dar si alte tări europene, criminalii nostri ce duceau spre moarte poporul român.
Exterminarea multor milioane de oameni după cel de-al doilea razboi mondial in tarile devenite comuniste, mai ales in România sub dictatura bolșevică, a fost de neconceput pentru ceea ce a insemnat terminarea razboiului și victoria impotriva nazismului.
Toată lumea a crezut că ceea ce s-a intâmplat atunci nu se va mai repeta niciodată, asa cum după evenimentele postrevolutionare din decembrie 1989, s-a crezut că avem o societate exemplară si care respectă drepturile Omului. Numai că am avut parte de ceea ce a însemnat o societate primitivă in care hoția este legea de bază a functionarului român.
Pentru că România încă nu a fost deconectată de la intersele Mocovei si la nivelul statului român există acea conceptie si strategie bolșevică ce avut ca rod functionarul cu un caracter stricat.
Insă nu suntem singuri in Europa. Dacă trebuie să oferim exemple si la nivelul UE, acestea sunt date recent de către europarlamentarul Traian Basescu, care, iată, încă o dată, ne demonstrează că are curajul să spună ce este puterd in politica asa zis democrată.
El oferă un exemplu despre modul in care marii oameni politici ai UE au trădat principiile si valorile democratiei si statului de drept si au oferit Rusiei, si implicit lui Putin, mijloacele de întărire a puterii distructive împotriva omenirii, o continuare a bolșevismului.
La noi, in interiorul statului român, avem grave probleme cu respectarea drepturilor Omului si consolidarea democratiei si statului de drept, ceea ce ne situează sub societatea comunistă. Si spunem acest lucru datorită coruptiei din societatea romanească care a creat grave discrepanțe si inegalităti intre categoriile sociale pentru că nu au fost respectate valorile si principiile democratiei si statului de drept.
Care este avantajul după Revolutia din decembrie 1989?! Acela că a părăsit tara un număr apreciabil de români din motive economice si politice?! Că am schimbat camarila denumită comunistă cu una denumită a statului de drept cu avantaje mai mari decât ale celor din comunism? Că avem un popor care este de fapt un sclav al celor de la putere?!
Se tot agită politicienii si invocă lupta pentru rezolvarea „marilor” probleme, care spun ei sunt o continuare a consolidării democrației si statului de drept.
Intr-una dintre situatii putem să identificăm tocmai lupta pentru a fi in spatiul Shengen, insă reactiile nu au intârziat să apară de o parte si de cealaltă.
Europarlamentar german: “Nu avem nevoie de România și Bulgaria nici în Uniunea Europeană, nici în Schengen”
Reacția lui Cioloș: “Orice amânare este o mână de ajutor dată partidelor extremiste și antieuropene din România”
Să spunem că altii sunt extremisti si antieuropeni, este o situatie destul de controverstată si dacă nu negăm in totalitate această conceptie, totusi nu putem fi de acord cu aceste sustineri fără a se urmări de fapt care este adevărul in cauză.
Cu alte cuvinte, se pune intrebarea: ce s-a făcut de catre partidele asa zis europene, democrate si chipurile lipsite de orice nunantă de extremism si antieuropenism pentru consolidarea statului de drept si democratiei?!
Dacă comentăm ceea ce spunea un europarlamentar german, putem să decelăm adevărul in cauză si să spunem că referitor la Romania, acesta nu poate fi in totalitate contrazis și că ar avea o imagine clară a ceea ce este România in prezent.
In Romania, după venirea Presedintelui american Donald Trump, prietenul lui Putin, cum se vehiculează in mediile de peste ocean, lupta impotriva coruptiei a fost oprită si destructurate acele institutii care făceau aceste servicii. In acest sens s-au pus demult intrebări justificate:
De ce Romania nu a anulat acordul cu Rusia incheiat in anul 1991, semn al iresponsabilizării si al mentinerii puterii și influentei de către Rusia?!
De ce SRI si DNA, institutii ale statului român, nu ar putea să fie colaboratori pentru a eradica coruptia si a carei prevedere a Constitutiei le intrezice acest lucru?
Cum poate Curtea Constituționala să inventeze motive si prevederi ale Constitutiei pentru a opri această colaborare care, mai presus de toate, este benefică statului de drept, democratiei si, nu in ultimă instanță, siguranței naționale?!
Apocalipsa s-a dezlantuit si toate acele dosare de mare coruptie au fost distruse prin eliminarea probelor oferite de SRI prin mijloacele de care a dispus si care au probat infracțiunile de coruptie. Din acest motiv multi dintre asa zisii corupti au scăpat basma curată si, mai mult, au obținut si despăgubiri de la statul român. România a devenit astfel o tară fără un stat care să respecte valorile si principiile democratiei. Justitia este la un nivel critic, așa cum o caracteriza ex- Presedintele Traian Basescu: “Nu exista niciun sistem de justitie din interiorul UE care sa fi facut atata rau cat a facut romanilor sistemul de justitie din Romania”, si ca “avem o justitie independenta, care considera ca ei i se cuvine tot, iar de romani nu-i pasa”.
De aceea la acest moment se tot discută Legile Justitiei, cum sunt denumite acestea, si in spatiaul public apar diverse informatii notabile. Se consideră că trebuie să respectăm în primul rând deciziile Curtii Constitutionale. Astfel, se induce in eroare opinia publică că încălcându-se deciziile Curtii Constitutionale s-ar încălca Constitutia si implicit suveranitatea Romaniei. Oare, Curtea Constitutionala respectă principiile si prevederile Constitutiei?! Exemplul de mai inainte este si mai convingator atunci cand observi că judecatorii CCR au dispus ca acele protocoale dintre SRI si DNA nu sunt constituționale sau că au concis că SRI nu poate furniza probe Parchetului pentru incriminarea unor făptasi ce au săvârsit infracțiuni de coruptie, pentru că, chipurile, ar fi organ de urmarire penală.
Cu alte cuvinte, dacă probele provin de la o altă persoană decăt organul de urmărire penală nu pot fi acceptate de Parchet si implicit de instante. Pe această ratiune s-au eliminat probele din dosare. Desigur, cu totii stim cum se lucrează la nivelul Mafiei din statul roman! Un alt exemplu este si procedura de acordare a profesiei de avocat, o profesie care este tinută sub controlul SRL-urilor pentru profit, dar si cu privire la un control asupra mecanismului actului de justitie in sine, asa cum profesia de magistrat este acordată de o altă institutie in afara sistemului de învătământ, ca si in cazul profesiei de avocat.
Si din acest punct de vedere suntem tot in sfera Moscovei si implicit, din păcate, sustinerea este si din partea institutiilor UE.
Stimabili parlamentari UE nu văd bârna din ochii lor!
Legile justitiei nu sunt pe măsura tuturor acelor idealuri ale Revolutiei române si nu oferă remediile juridice pentru indreptarea acestor inegalități, abuzuri si orori din sistemul judiciar.
Magistratul nu poate să dețină puterea de a nesocoti legea și de a încălca drepturile si liberatatile Omului, dar si de a nu fi pedepsit.
In acelasi timp, nu poate să fie o categorie privilegiată, ținând seama de marile profituri pe care le are ca bugetar ce sunt mai presus de alte categorii sociale.
Si din acest punct de vedere comunismul era mai presus si oferea solutii judiciare mai rationale, dar nu sunt un nostalgic al comunismului. Dimpotrivă.
In numărul viitor oferim un exemplu al modului in care instanta Curtii de Apel Craiova a pronuntat hotărârea judecătorească in dosarul de fond 311/54/2019, unde unii dintre functionarii statului au fost declarati nevinovati, iar procurorii care i-au arestat si trimis in judecată încă nu au fost condamnati.
Însă sunt grave inadvertente ale motivării hotărârii judecatoresti și se pot face justificat si alte comentarii cu privire la unele aspecte neconcludente sub aspectul ratiunii juridice a hotărârii judecatoresti pronunțată in cauză, motiv de a conchide că există si un act de corupție.
Insă intr-un alt caz ulterior, intr-o actiune extraordinară, in contestatia in anulare a hotărârii de apel din acest dosar 311/54/2019, unul dintre inculpatii condamnati nu a beneficiat de acelasi tratament aplicat in alt caz, de acelasi complet al Curtii de Apel Craiova, cu privire la noile prevederi ale Codului penal in baza deciziilor CCR privind prescripția.
In atare situatie, independența magistratului nu presupune si un act de justitie cu adevarat impartial prin care se urmăreste si se revendică dreptul la un judecator adevărat, la un judecator corect, competent, disponibil, impartial, neafectat de coruptie, caracter desăvârsit, domic si capabil sa dea o hotărâre justă cauzei și nu cum se zice formal, legală, ci si dreaptă, întrucât numai in aceste conditii putem vorbi despre respectarea drepturilor Omului si, în primul rând, de accesul neîngrădit la justitie.
Marin ȚULUȘ