În loc de introducere:
Deziderat:
- Agenția penru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, în calitate de organism executiv al Consiliului pentru Dezvoltare Regională, prin competențele sale de planificare strategică este forța motrice a dezvoltării durabile a regiunii;
- Principalul țel îl constituie atragerea resurselor din afara regiunii, ca și intensificarea utilizării resurselor locale, în sensul de a îmbunătăți calitatea vieții și coeziunea socială a comunităților locale din Oltenia, și pentru creșterea competivității în general a economiei regionale.
Realizări:
- Oltenia este a 2-a cea mai săracă regiune din România, fiind depăsită la acest capitol doar de către Moldova, locuitorii zonei fiind privați de condițiile minime necesare unui trai decent;
Perspective:
- În următorii 5 ani, prin intermediul Agenției de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SVO), regiunea va avea alocată pentru investiții o sumă de 5 miliarde de euro provenită din bugetul UE;
- Pentru a prelua controlul banilor europeni, senatorul de Olt, Paul STĂNESCU, vizează impunerea fratelui său, Alexandru STĂNESCU, în funcția de director general al ADR SVO;
- Cei 5 președinți de CJ din Oltenia au stabilit criteriile de concurs astfel încât funcția să fie ocupată de o persoană fără abilități manageriale sau vreo legătură cu domeniul fondurilor europene, dar cu 15 ani experiență în agricultură;
- Potrivit acelorași criterii, deși va trebui să negocieze inclusiv fonduri europene pentru proiecte inovatoare cu Comisia Europeană, viitorul director general nu trebuie să dovedească cunoașterea vreunei limbi străine sau că deține competențe pentru folosirea computerului.
Cum a ajuns Oltenia în topurile sărăciei și cine o conduce în prezent.
Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia (RSVO) este formată din 5 județe – Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea – și corespunde cu provincia istorică Oltenia, zona fiind cunoscută pentru absența investițiilor minime necesare asigurării unui trai decent locuitorilor (venit salarial, educație, sănătate, apă și canalizare sau infrastructură rutieră).
De altfel, Strategia de dezvoltare 2021-2027 a RSVO arată că regiunea se menține printre cele mai sărace din Uniunea Europeană (UE), fiind scris negru pe alb că: „Rata sărăciei a fost de 34,3% în 2018, cu 10,8% peste media națională, principalele cauze ale acestei stări fiind lipsa locurilor de muncă, a investițiilor străine, nivelul scăzut de instruire, transmiterea sărăciei de la o generație la alta și lipsa mobilității interregionale”.
Deși motivele acestei stări de fapt pot fi numeroase, este unanim acceptat că principala cauză își are rădăcinile în modul în care RSVO a fost condusă în ultimii 30 de ani, zona fiind captivă unor grupări de interese transpartinice ai căror lideri au evoluat diametral opus cu locuitorii zonei în ceea privește nivelul de trai.
Dacă olteanul de rând se menține an de an în fruntea topului sărăciei, unul din trei olteni fiind considerat ”sărac”, acest lucru nu este valabil şi pentru conducătorii aflaţi în funcții-cheie prin intermediul cărora au facilitat obținerea de foloase pentru sine și apropiați, sistemul administrativ public fiind cangrenat de interesele financiare și de putere ale decizionalilor.
În zilele noastre, dacă îndrăznești să întrebi cine stabilește lucrurile importante în judeţele din Oltenia, numele cel mai des întâlnit pe buzele tuturor este cel al lui Paul STĂNESCU, de profesie inginer agricol și cu experiență în conducerea unei ferme cu profil legumicol din Corabia.
Actualul ”baron de Olt” a evoluat constant până a ajuns preşedinte al Consiliului Judeţean Olt, funcție ocupată din 2008 și până în 2016, ulterior senator, ministru și viceprim-ministru în guvernele Mihal Tudose și Viorica Dăncilă, poziții care i-au adus în prezent fotoliul neoficial de “guvernator” al Olteniei, la pachet cu influența aferentă.
Fără a exagera, la nivel administrativ, dorința lui Paul Stănescu reprezintă literă de lege pentru toți decizionalii din Oltenia, fie că vorbim de președinții de CJ sau de primarii municipiilor reședință de județ, acesta având ”undă verde” pentru impunerea propriilor interese în această zonă geografică, interese care vin cu consecințele de rigoare.
Ce este ADR SVO, cât de important va fi rolul acesteia în următorii ani și cine o controlează?
Pentru perioada de programare 2021-2027, România are la dispoziție pentru investiții o sumă totală de aproximativ 80 miliarde de euro, alocată prin diferite forme de finanțare precum Programul Operațional Regional, Programul Operațional Sănătate, Programul Operațional Specializare Inteligentă, Programul Operațional Tranziție Justă sau Planul Național de Redresare și Reziliență.
Începând cu anul 2022, la solicitarea decizionalilor din teritoriu – primari și președinți de CJ, Guvernul României a schimbat procesul de gestionare a fondurilor europene, în sensul că această resursă financiară majoră nu va mai fi controlată de la nivel central și va trece sub control local, fiind în responsabilitatea Agențiilor pentru Dezvoltare Regională (ADR).
Pe întreg teritoriul țării funcționează un număr de 8 ADR-uri, câte una pentru fiecare zonă de dezvoltare, la nivelul Olteniei fiind vorba de către Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SVO).
Activitatea ADR SVO este controlată de către Consiliul pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (CDR SVO), organism deliberativ condus în prezent de către cei 5 președinți de consilii județene din regiune – Cosmin-Dorin VASILE (Dolj), Cosmin POPESCU (Gorj), Aladin GEORGESCU (Mehedinți), Marius OPRESCU (Olt) și Constantin RĂDULESCU (Vâlcea) – aceștia având responsabilitatea numirii persoanelor din conducerea ADR SVO, prin stabilirea criteriilor, respectiv modului de îndeplinire a acestora de către cei interesați de obținerea funcțiilor cu putere de decizie.
În următorii 5 ani de zile, până în 2027, persoana care va conduce ADR SVO va fi responsabilă în mod direct de felul în care se va dezvolta sau nu se va dezvolta Oltenia.
Prin ADR SVO se vor finanța investiții europene în valoare de aproximativ 5 miliarde de euro, organimsul fiind responsabil de întreg ”lanțul trofic” al banilor proveniți de la Uniunea Europeană: selecția proiectelor, implementarea acestora, cât și verificarea respectării condițiilor de finanțare, fiind unanim acceptat că există tentanții foarte mari având în vedere sumele colosale aflate la dispoziție.
Astfel, eventuala dezangajare sau deturnare a banilor europeni, după modelul recent al ITI Delta Dunării (situație investigată de către Parchetul European), reprezintă un prejudiciu uriaș adus locuitorilor RSVO, dar și României în ansamblu, principala consecință fiind condamnarea zonei la menținerea în categoria de ”regiune săracă”.
Șefia ADR SVO și peste 5 miliarde de euro din fonduri europene gestionate de mecanicul agricol Alexandrul STĂNESCU?
La începutul anului 2022, beneficiind de influența și sprijinul fratelui său – Paul STĂNESCU, Alexandru STĂNESCU a fost propulsat în funcția de membru în comitetul de reglementare al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energie (ANRE), deși acesta nu avea nici o legătură cu domeniul energiei.
Potrivit CV-ului, Alexandrul STĂNESCU a absolvit în 1986 Facultatea de Mecanică Agricolă București, între 1986 și 1993 a fost inginer la S.C. Agromec Vișina S.A, iar între 1994 și 2012 a fost director general la S.C. Agromec Bucinișu S.A., ulterior fiind deputat de Olt și vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților.
Cu privire la motivele care au stat la baza acestei numiri, rămâne memorabilă explicația președintelui Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, potrivit căruia ”este unul dintre foștii parlamentari care nu au mai avut locuri pe listele parlamentare”.
În martie 2022, Alexandru STĂNESCU și-a înaintat demisia din funcția de conducere de la ANRE declarând presei că a recurs la acest gest „pentru a mă putea dedica în continuare unor proiecte care îmi solicită întreaga implicare”.
Puțini au fost cei care s-au gândit că ”întreaga implicare” a lui Alexandru STĂNESCU va fi alocată pentru obținerea funcției de DIRECTOR GENERAL ADR SVO, poziție devenită vacantă la începutul anului 2022 după pensionarea fostului director general, Marilena BOGHEANU.
La 05.08.2022, cei 5 președinți de consilii județene din regiune – Cosmin-Dorin VASILE (Dolj), Cosmin POPESCU (Gorj), Aladin GEORGESCU (Mehedinți), Marius OPRESCU (Olt) și Constantin RĂDULESCU (Vâlcea) – au inițiat concursul de recrutare, ce se va desfășura pe bază de selecție dosare și interviu, pentru ocuparea funcției de director general al ADR SVO, criteriile minime obligatorii fiind stabilite astfel încât să poată fi îndeplinite de către o persoană fără niciun fel de legătură cu domeniul fondurilor europene, în cazul de față – Alexandru STĂNESCU, întreaga procedură anunțându-se o piesă de teatru de proastă calitate și cu final dinainte cunoscut.
Deși funcția respectivă ar necesita atât experiență managerială, cât și expertiză în gestionarea proiectelor finanțate din fonduri europene, pentru satisfacerea intereselor personale și de grup ale lui Paul STĂNESCU, cei 5 decizionali din CDR SVO au stabilit condițiile de participare astfel încât să poată fi îndeplinite de fratele senatorului, Alexandru STĂNESCU.
Potrivit anunțului de recrutare postat și retras ulterior de pe prima pagină a ADR SVO, cerințele obligatorii sunt minimale și au fost formulate astfel încât să poată fi îndeplinite de fratele lui Paul STĂNESCU:
– studii universitare de licență în domeniul științelor economice, juridice, administrative sau tehnice și minim 15 ani vechime în specialitatea studiilor necesare execitării funcției;
– capacitate managerială ce poate fi dovedită fie prin îndeplinirea condiției ca cel puțin 4 ani din vechimea de 15 ani să fie într-o funcție de conducere, într-o instituției publică locală sau centrală, fie prin cursuri de formare profesională în domeniul managementului proiectelor.
În acest mod, cei 5 decizionali ai CDR SVO au stabilit că este necesară ”o vechime de 4 ani într-o funcție de conducere într-o autoritate sau instituție publică locală sau centrală” sau, dacă această condiție nu poate fi îndeplinită, așa cum este cazul lui Alexandru STĂNESCU, este suficientă…participarea la ”cursuri de formare profesională în domeniul managementelor proiectelor”(!!!), precum și ”minimum 15 ani de vechime în specialitatea studiilor necesare execitării funcției”, acestea din urmă putând fi ”economice, juridice, administrative sau tehnice”, vechimea tehnică incluzând și domeniul agricol.
Deși printre atribuțiile principale ale postului sunt prevăzute relaționarea și negocierea cu reprezentanții Comisiei Europene, inclusiv pe zona proiectelor inovatoare, de cercetare sau de specializare inteligentă, șefii CDR SVO nu au introdus printre cerințele minime obligatorii și o condiție referitoare la necesitatea cunoașterii unei limbi străine sau cunoașterea pachetului de bază Microsoft pentru utilizarea computerului, așa cum, spre exemplu, i se solicită unui simplu ofițer de monitorizare din cadrul ADR SVO, remunerat cu un salariu de minim 10 ori mai mic decât al directorului general.
Pentru a înțelege mai bine absurdul situației, o persoană în vărstă de 40 de ani, cu 14 ani de experiență în domeniul gestionării proiectelor europene, dintre care 3 ani de zile pe o funcție de conducere, nu va îndeplini criteriile stabilite de către responsabilii din cadrul CDR SVO.
În schimb, Alexandru STĂNESCU, în vârstă de 61 de ani, cu 20 de ani vechime în domeniul agricol, fără vreo legătură cu domeniul managementului fondurilor europene și fără să fi ocupat vreo funcție de conducere publică (nici măcar în domeniul agricol), fără să cunoască vreo limbă străină sau să poată promova un test banal de utilizare a pachetului Microsoft Office, dar participant la ”cursuri de formare profesională”, va îndeplini cu brio condițiile de selectare și, mai mult ca sigur, va trece și proba interviului, acesta urmând a fi susținut în fața unei comisii formate din 5 președinți de CJ, fără vreo probă scrisă din care să rezulte ”experiența și expertiza” fratelui lui Paul STĂNESCU.
Șefii ADR-urilor din restul țării și Oltenia: 7 experți și un mecanic agricol!
Având în vedere oportunitatea unică de dezvoltare, conferită de suma de 80 miliarde de euro alocată țării noastre în următorii ani de către UE, precum și rolul esențial pe care îl vor avea ADR-urile în acest proces, am considerat oportună analizarea modului în care arată conducerile acestor entități în restul țarii.
Astfel, în privința conducerii ADR-urilor, se remarcă stabilitatea directorilor acestor instituții, precum și experiența dobândită în implementarea proiectelor finanțate din resurse financiare europene, toți având CV-uri care relevă că au parcurs un proces lung de acumulări profesionale și au trecut prin toate etapele necesare desăvârșirii unui profesionist în domeniu, în antiteză cu ceea ce se întâmplă în Oltenia.
Situația se prezintă astfel:
– Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Nord – Est este condusă din 2015 de Vasile Asandei, consilier juridic și apoi Director Juridic al Agenției, cu o experiență în cadrul organismuli de 21 de ani.
-Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Est este condusă de Luminița Mihailov, aflată de peste 10 ani de zile la conducerea organismului și cu experiența implementării a cel puțin 2 programe operaționale regionale: POR 2007-2013 și POR 2014-2020.
-La Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud Muntenia directorul general Liviu Gabriel Mușat este în funcție din 2003, dar lucrează la această Agenție din 1999. În cei peste 20 de ani de carieră în managementul proiectelor, actualul director al entității a gestionar resurse financiare europene aferente SAPARD și PAHARE, POR 2007-2013 sau POR 2014-2020.
-Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest este condusă de Sorin Maxim. Specialist în dezvoltare regională, acesta este și președintele Asociației ADR-urilor din întreaga țară, fiind cunoscut drept unul dintre liderii negocierilor derulate cu Comisia Europeană sau cu miniștrii de resort, regiunea reprezentată de acesta fiind mereu în topul accesării banilor europeni.
-Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest este condusă din 2017 de Marcel Ioan Boloş actual ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene. Acesta are o experiență de peste 20 de ani în gestionarea proiectelor europene și a început de la nivelul de consilier în cadrul Direcției de Fonduri Europene din Primăria Oradea. Similar ADR VEST, Agenția condusă de Marcel Ioan Boloş se află în fruntea topului accesării banilor europeni, din această regiune provenind modelele de succes ale Primăriei Cluj-Napoca și Consiliului Județean Bihor, instituții pe care decizionalii olteni încearcă să le copieze fără succes.
–Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Centru este condusă din 2005 director-general Simion Crețu, acesta activând în cadrul organismului din anul 1999, având o experiență de peste 20 de ani în managementul banilor europeni urmare implementării unor proiecte finanțate prin fonduri SAPARD și PAHARE, POR 2007-2013 sau POR 2014-2020.
-Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) București Ilfov este condusă în prezent de Dan Nicula, actualul director activează în cadrul instituției din anul 1999, experiența în domeniul managementului proiectelor fiind de peste 20 de ani. În ceea ce privește această regiune, din datele INS şi ale Comisiei Naţionale de Prognoză, comparate de Economica, merită amintit că aici se găsește cel mai mare PIB şi cele mai mari venituri ale populaţiei, în vreme ce în regiunea Sud-Veste reprezintă polul sărăciei.
După cum puteți observa, toate celelalte regiuni din România se pregătesc de accesarea fondurilor europene având în fruntea ADR-urilor, organisme ce necesită a avea rolul de motor al dezvoltării în următorii ani, oameni cu vastă experiență și pregătiți pentru fructificarea fiecărui euro provenit din bugetul Uniunii Europene.
În același timp, pentru interesele de familie/clan ale lui Paul STĂNESCU, cei 5 președinți de consilii județene din regiune – Cosmin-Dorin VASILE (Dolj), Cosmin POPESCU (Gorj), Aladin GEORGESCU (Mehedinți), Marius OPRESCU (Olt) și Constantin RĂDULESCU (Vâlcea) – se pregătesc să numească șef peste fondurile europene ale Olteniei un mecanic agricol care nu a lucrat niciodată în domeniul fondurilor europene.
În concluzie, olteni, peste câțiva ani să nu vă mirați când veți merge în Ardeal sau în Banat și veți vedea străzi, canalizare, apă potabilă, drumuri județene, iluminat public, condiții decente în spitale, școli sau grădinițe, ori salarii mai mari. Nu, nu sunteți în altă țară, dar ați avut ghinionul să trăiți în regiunea ”baronului” STĂNESCU” !
Ziarul liga dreptatii