Domnule Procuror General al Romaniei

 

Spre Stiinta:

Excelenței Sale, domnului Presedinte al Romaniei,

Excelenței Sale, domnului Prim Ministru

  

Liga Dreptății Împotriva Coruptiei și Abuzurilor din Romania, cu sediul in Piata Revolutiei nr.4, Etaj II Camera 37- Sediul Central Lugoj; Judetul Timis –Romania; cod postal 305500; Tel (fax): 0256350462; Casuta Postala nr. 93, codul fiscal (c.u.i.) = 15550193, filiala Piatra Olt, prin reprezentanți: Presedinte Badita Gheorghe si consilier juridic ȚULUȘ Marin, formulăm

 

PLÂNGERE

împotriva măsurii dispuse de către DNA Bucuresti prin adresa nr.413/P/2014 din ……. (fără data) iulie 2022 prin care precizează că nu sunt probe noi pentru a se dispune redeschiderea urmăririi penale, masura anunțată prin această modalitate nelegală fiind netemeinică si nelegală contravenind nu numai normelor interne   ci mai ales normelor internaționale.

In drept, invoc prev. 335 cpp. rap. la actele normative pentru impunerea sancțiunilor împotriva Federației Ruse si Republicii Belarus.

Motive:

  1. Situația din Romania postrevoluționară si conlucrarea oligarhilor /oamenilor politici români cu rușii pentru a se fura avuția națională.

Menținerea monopolului rusesc asupra economiei românești contravine măsurilor internaționale de sanctionare a Federatiei Ruse si Republicii Belarus.

Motivare: In fapt nu este nicio noutate ca Romania a cazut sub dictatura Rusiei de  foarte  mult  timp   si a continuat  după  Revoluția   din decembrie  1989, iar acțiunile statului român nu au fost  pe măsură pentru  că-  suspiciune  rezonabilă- conlucrarea cu Rusia era o afinitate păguboasă pentru poporul român, dar profita conducerii țării, pentru că multi  dintre  oamenii politici  au trăit vremurile comuniste .profitând din plin pentru că, au  fost soldații PCR-ului impus de  stalinistii/sovieticii de la 1945  încoace, pe de o parte, iar, pe de altă parte,  au existat legături  cordiale, de interese oculte  ale oamenilor politici și din Europa occidentală cu rușii, iar aceștia, se pare, că nu au văzut pericolul  sau l-au acceptat pentru diferite motive (caractere sterpe!),  unele  dintre  ele   fiind în beneficiul lor, așa   cum a  procedat cancelarul Germaniei, Gerhard Schröder, aflat in conducerea unei companii rusestei si care, acum, indiferent ce face președintele rus Putin, acesta este de partea lui.

In acest sens, pentru a va informa mai mult (desi stim ca stiti foarte bine situatia), v-am recomanda totusi investigația  jurnalistică si v-am invita să urmăriți documentarul  din mai 2022 de la ProTV in cadrul emisiunii Romania te  iubesc! Filiera rusească, un reportaj despre războiul economic și efectele lui în România.

Evident sunt si supoziții că spionajul rusesc a fost la înălțime si au fost cei care au adus beneficii Rusiei si, nu in ultima instanta, lui Putin,  pentru a se întări supremația si a putea astfel pune pe jar, iată, intreaga lume, trezită la realitate de  războiul  din Ucraina, dar si consecințe deosebite  pentru  toate  statele  Europei, mai ales,  si  nu numai.

Astfel, se poate observa din sus mentionatul documentar că Romania a fost victima oligarhilor rusi ce s-au aliat cu oligahii romani, mai ales cu cei din mediul politic, pentru a fura industria siderugica si cea a petrolului, in special, așa cum rezultă din acel documentar, dar si din alte informații ale mass media românească, articole ale unor publicatii interne si, nu in ultimul rand, de realitatea cruda de zi cu zi.

Pentru că, așa cum a fost si in trecutul comunist, rușii nu ne-au furat doar întreprinderi, ci ne-au adus sistemul lor, mentalitatea lor si-au subordonat instituțiile si oamenii politici români, cărora nu le-a fost teamă de a fura si ei Romania postrevoluționară si mai ales de a instaura mediocritatea si dezordinea in societatea românească.

Se poate observa că Romania nu are nici acum o viziune, o concepție sanatoasa pentru stârpirea corupției si pentru a respecta drepturile Omului.

Astfel, nu se poate ca privatizările ce s-au efectuat in favoarea rușilor sa nu fie   verificate, să nu se ia măsurile   corespunzătoare pentru ca statul român, de fapt, poporul român, să mai recupereze din prejudiciul adus de rusi in complicitate cu oligarhii /oamenii politici români,

Pentru ca toate aceste măsuri sunt necesare dar si impuse de toți decidenții politici ai lumii civilizate care instituie măsuri  economice  dure împotriva Rusiei  si, nu in ultimul rand, împotriva  oligarhilor rusi.

Astfel, nu este nicio ilegalitate si nicio crima de a se reda poporului român toate acele fabrici si uzine ce s-au clădit prin munca poporului roman chinuit in anii comunismului!

După cum se vede din sus -mentionata adresă si Parchetul ramane indifferent fata de ororile si ilegalitățile făcute pentru a se fura una dintre cele mai rentabile uzine, cea de aluminiu de la Slatina.  Și, oare, cate or mai fi in țară?

  1. Argumentele juridice si probele noi.

2.1. Comunitatea internationala impune sanctiuni/restrictii Rusiei. Romania trebuie sa respecte toate acele masuri impuse si sa le adapteze noilor conditii din Romania.Confiscarea averilor  oligarhilor  rusi  si  romani.

Sancțiunile UE ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia

Calendar

26/07/2022 – UE prelungește cu încă șase luni sancțiunile economice ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei

21/07/2022 – Nou pachet de măsuri ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia

20/06/2022 – Crimeea și Sevastopol: Consiliul prelungește sancțiunile pentru încă un an

03/06/2022 – Al șaselea pachet de sancțiuni ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia

30/05/2022 – Consiliul European convine asupra celui de al șaselea pachet de sancțiuni

Cronologie completă – UE a adoptat o serie de pachete de sancțiuni ca răspuns la atacul militar fără precedent și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei. Măsurile respective sunt menite:

  • să reducă capacitatea Kremlinului de a finanța războiul
  • să impună costuri economice și politice clare elitei politiceruse responsabile de invazie

Măsurile includ:

  • sancțiuni individuale
  • sancțiuni economice
  • restricții referitoare la mass-media
  • măsuri diplomatice

UE a adoptat, de asemenea, sancțiuni împotriva Belarusului ca răspuns la implicarea sa în invadarea Ucrainei.

Mai multe informații:

2.2. Constatarea ilegalităților si corupției din instituțiile/magistrații justitiei romane care au facilitat privatizarea ilegală a ALRO Slatina.

2.3 Lipsa raportului de expertiză pentru a se stabili valoarea de piata a fabricii ALRO. Probă nouă care atesta corupția din DNA.

Relatările Procurorului Mihaela Iorga.

Dosarul privind privatizarea Alro Slatina, aflat pe rolul DNA, a fost la rândul lui clasat, a spus procurorul Mihaiela Iorga la jumătatea lunii ianuarie 2018, cea care s-a ocupat de instrumentarea cazului. Iorga a precizat că, la momentul plecării sale din instituție, în vara anului 2017, a cerut o expertiză în acest dosar, cauza fiind clasată după revocarea ei.

„În momentul plecării mele era nevoie de o expertiză. Nu aș putea să vă spun ce avea în vedere procurorul de caz, nu se putea vorbi de prescripție. Am cerut expertiză în acest dosar. Exista o suspiciune cu privire că investițiile la cele două societăți erau făcute cu banii de la Alro. Nu înțeleg de ce dosar a fost clasat, a fost clasat după ce eu am fost revocată. Din punctul meu de vedere, nu ar fi trebuit clasat, a fost greu să găsești experți, nu voia nimeni să-și asume o asemenea expertiză. Eu nu pot să spun dacă s-ar fi ajuns la o trimitere în judecată, dar din punctul meu de vedere expertiza trebuia făcută”, a declarat Mihaela Iorga.

2.4. Procurorul General al Romaniei, Laura Codruța Kovesi a oprit investigatiile Procurorilor din subordine.

Implicatiile unor oameni politici   din Romania si favorizarea faptuitorilor care au privatizat illegal   ALRO Slatina, fapte ce intrunesc elementele constitutive ale unor infracțiuni asimilate infracțiunilor de   coruptie.

Procurorul General al Romaniei, Laura Codruța Kovesi era numit de Traian Basescu explicatia apararii sale în cauza privatizarii ALRO.

* Probe noi ce nu au fost luate in consideratie in cadrul anchetelor Parchetului. Presa de a lungul vremii relata in cazul privatizarii ALRO.

 DNA investiga dacă a fost stabilită cu intenție o valoare diminuată, față de valoarea comercială reală, a bunurilor aparținând agenților economici la care statul sau o autoritate a administrației publice era acționar, comisă în cadrul acțiunii de privatizare sau cu ocazia unei tranzacții comerciale, ori a bunurilor aparținând autorităților publice sau instituțiilor publice, în cadrul unei acțiuni de vânzare a acestora, săvârșită de cei care au atribuții de conducere.

Procurorii DNA susțineau, în perioada 2006, că „reprezentanții grupului de firme MARCO – în principal, Vitaly Maschitskiy (președinte), Valery Krasnov (vicepreședinte) și Marian Năstase (director pentru România), beneficiind de sprijinul lui Vadim Benyatov, au fost implicați și continuă demersurile pe diverse canale îndreptate către atragerea în sfera de influență și consolidarea relațiilor cu diverse persoane din mediul de decizie autohton, în vederea promovării, inclusiv prin mijloace oculte, a afacerilor derulate în țara noastră, în detrimentul intereselor economice românești În anul 2008, ancheta era în plină desfășurare.

Statul român ar fi fost prejudiciat cu 76,5 milioane de dolari, conform DNA, însă suma reală pierdută ar fi fost de aproximativ 300 de milioane de dolari.

La acel moment, Ovidiu Mușetescu, fostul ministru al Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiunilor Statului (APAPS), decedat în 2009, a declarat că nu mai știe succesiunea evenimentelor privind privatizarea ALRO, dar își amintește că a fost o tranzacție dificilă.

Înainte ca Mușetescu să moară, procurorul general Laura Codruța Kovesi a cerut președintelui Traian Băsescu încuviințarea începerii procedurilor aferente începerii urmăririi penale în cazul fostului ministru al APAPS, în dosarul Alro Slatina și Alprom SA. Potrivit procurorilor, Ovidiu Mușetescu s-ar fi făcut vinovat de abuz în serviciu și stabilire, cu intenție, a unei valori diminate față de cea comercială reală a bunurilor aparținând firmelor la care statul este acționar.

Înainte ca Mușetescu să moară, procurorul general Laura Codruța Kovesi a cerut președintelui Traian Băsescu încuviințarea începerii procedurilor aferente începerii urmăririi penale în cazul fostului ministru al APAPS, în dosarul Alro Slatina și Alprom SA. Potrivit procurorilor, Ovidiu Mușetescu s-ar fi făcut vinovat de abuz în serviciu și stabilire, cu intenție, a unei valori diminate față de cea comercială reală a bunurilor aparținând firmelor la care statul este acționar.

Ancheta a rămas deschisă, cercetările fiind continuate, iar în paralel se desfășura investigația DIICOT.

Fostul procuror DIICOT Ciprian Nastasiu, unul dintre cei care instrumentau cazul aflat la această unitate de parchet, spunea, în 2007, că Elena Udrea, pe când era consilier prezidențial, ar fi intervenit pe lângă Theodor Stolojan să-i ajute pe cei de la Alro să achiziționeze energie la prețuri infime, iar documentul prin care rușii de la Marco primeau curent ieftin ar fi fost avizat de Traian Băsescu.

„Adevărul în acest caz este ca ALRO a fost obligat să plătească într-adevăr 4 milioane de dolari către Energy Holding, nu către reprezentanții Administrației Prezidențiale. În septembrie 2005, ALRO a trebuit să plătească către Energy Holding 4 milioane de dolari plus TVA pentru a-i ceda contractul pe care Energy Holding îl avea cu Hidroelectrica. Deci acesta este câștigul „băieților deștepți”, dar nimeni nu a publicat până acum acest contract (…) Ministerul Economiei dorea păstrarea acestor contracte ale intermediarilor. În august 2005, președintele României i-a numit pe acești intermediari „băieții deștepți din energie”. Astăzi se face o confuzie în mod voit, astăzi se spune că ALRO este un „băiat deștept din energie”. Nu, ALRO este o parte a industriei românești, un mare angajator, un mare investitor în Romania. Băieții deștepți sunt acești intermediari care, de multe ori cu un birou, cu un fax și cu o secretară plimbă energia doar pe hârtie, o iau de la stat și o vând contra unui comision către marii consumatori cum este ALRO, cum este Oltchim, cum este Sidex”, explica Elena Udrea în 2010.

Procurorul Nastasiu a cerut autorizarea interceptării și înregistrării a lui Marian Daniel Năstase, Dorin Cocoș, Elena Udrea, Verestoy Attila, Bogdan Chirieac, Theodor Stolojan și Dan Voiculescu. Aceștia au fost interceptați câteva luni în anul 2007.

Ulterior, Nastasiu și un alt procuror, Angela Ciurea, au acuzat-o pe Laura Codruța Kovesi, procuror general la acea vreme, că le-ar fi solicitat să tergiverseze ancheta în cauza Alro.

În spațiul public au apărut informații potrivit cărora Kovesi l-ar fi delegat la DIIOCT pe procurorul Valentin Șelaru, în prezent judecător, acesta dispunând soluția neînceperii urmăririi penale în Alro. Mai mult, SRI ar fi interceptat discuții dintre mai mulți politicieni, oameni de afaceri, dar și jurnaliști, precum: Elena Udrea, Dorin Cocoș, Verestoy Attila, Theodor Stolojan, Bogdan Chirieac, Dan Voiculescu, Codruț Sereș și Zsolt Nagy. Stenogramele se refereau la obținerea unor tarife preferențiale la energie pentru Alro, iar Elena Udrea și fostul ei soț, Dorin Cocoș, erau bănuiți de influențarea factorilor de decizie în acest sens.

În anul 2010, DIICOT a dispus neînceperea urmăririi penale. Față de această decizie, Vadim Don Benyatov, inculpat în dosar, a formulat o plângere. În 2011, Curtea Supremă i-a respins ca nefondată acțiunea, decizia de închidere a dosarului Alro aflat pe rolul DIICOT rămânând definitivă.

Tot în 2011, fostul procuror Angela Ciurea a spus, la un post de televiziune, că procurorul general Laura Codruța Kovesi i-a cerut „să o lase mai moale” cu dosarul privatizărilor.

„După obținerea autorizației de interceptare în primă fază, am fost chemată la cabinetul procurorului general și mi s-a reproșat că ar fi trebuit să informez în prealabil despre acest demers, pe care am fi vrut să-l facem, cu a cui permisiune am cerut să facem interceptarea, fără să dea nume. Se referea la toate cele 16 persoane din dosar”, a declarat atunci Angela Ciurea.

Tot privind această situație a adus lămuriri și un alt procuror. Angela Nicolae, condamnata definitiv în 2015 la 4 ani de închisoare pentru trafic de influență într-o altă cauză, a lansat în spațiul public în urmă cu câțiva ani o scrisoare în care dezvăluia că a fost martora unui episod petrecut între Kovesi și Angela Ciurea, procurorul DIICOT care se ocupă de Alro. Potrivit lui Nicolae, procurorul general Laura Codruța Kovesi care, prin atribuțiile sale, avea în subordine DNA și DIICOT, i-a retras dosarul Alro Angelei Ciurea după ce începuse să descopere implicarea unor oameni politici în această afacere.

„Eram în biroul lui Kovesi pentru a-mi viza o scrisoare redactată de mine în numele ei și care trebuia să fie transmisă de urgență în străinătate. Cu această ocazie, am sesizat că este foarte nervoasă, agitată și de două ori a sunat/o pe secretara sa la interval foarte scurt spunându-i acesteia: «Sa vina urgent Ciurea la mine, că doar nu este plecată în Honolulu». Cand a intrat în birou Angela Ciurea, Kovesi nu s-a putut stăpâni (deși eu eram de față și nu eram o persoană de încredere a ei), a țipat la ea «Cum de și-a permis să facă unele lucruri fără să o informeze». Dându-și seama că sunt și eu acolo, mi-a spus să plec și sa revin ulterior. Am parcurs lungul birou al lui Kovesi și am auzit pe drum și între cele două uși capitonate ale biroului când aceasta o certa pe Angela Ciurea: «De ce a cerut interceptarea unor persoane din dosarul ALRO fără s-o informeze și că, dacă nu este în stare de acest dosar, să plece». Era momentul când Angela Ciurea ajunsese cu cercetarile sale la ușa camarilei lui Băsescu, iar anumite persoane nu trebuiau cercetate”, arată Angela Nicolae, în scrisoarea lansată în presă în 2014.

Cu privire la modul de evaluare si a ilegalitatilor in privatizarea ALRI, presa a precizat:

,,Practic, în cazul ALRO, care avusese restricţionate acţiunile la bursă timp de patru luni în ultimul an şi valoarea lor scăzuse, era deja o problemă. Tot aceeaşi hotărâre, la punctul 3.63, mai specifica însă faptul că preţul de ofertă poate să fie stabilit printr-un raport de evaluare. Ce a făcut APAPS? Deşi primise un raport din partea consultantului BNP Paribas, agreat de Banca Mondială, prin care se recomanda preţul de pornire al vânzării acţiunilor între 1,29 şi 2,44 dolari, APAPS a luat în considerare doar punctul 3.62 din H.G. şi a stabilit preţul de pornire la 0,73 dolari/acţiune. Iar guvernul Năstase anunţa clar faptul că ALRO trebuie urgent privatizată. 1/4 Presa vremii deja vuia, mirosind o megaescrocherie. „Marco şi APAPS elimină competitorii”, titra „Adevărul“ în ianuarie 2002, cu referire la faptul că statul cerea 20 de milioane doar garanţie de participare şi obligaţia cumpărătorului de a injecta urgent 45 de milioane în combinat în condiţiile în care ALRO deţinea active net de câteva zeci de milioane de dolari la momentul privatizării. În cursa pentru privatizare se înscriseseră 18 mari companii din toată lumea, printre care giganţii mondiali Pechiney (Franţa), Alcan (Canada), Alcoa (SUA) sau Norsk-Hydro (Norvegia). Nici unul nu a continuat procesul de privatizare pentru acel pachet de 54,7% deţinut de stat, care în cele din urmă a optat pentru cea mai bună variantă acceptată de Marco, scoţând la vânzare doar un pachet vital pentru prietenii ruşi.”

Pentru aceste motive se impune redeschiderea urmăririi penale fata de toți făptuitorii in cazul privatizării ilegale a ALRO Slatina, iar pe fond, anularea privatizarii ALRO si preluarea acesteia de către statul  român.