Domnule Secretar General al NATO,
Domnule Secretar General al Consiliului Europei,
Domnule Presedinte al Romaniei,
Subscrisa ONG Liga Dreptății Împotriva Coruptiei si Abuzurilor din România- Filiala Piatra Olt: sediul in loc. Piatra Olt, jud Olt, e-mail: ldicarpiatraolt.ong@gmail.com, CUI 15550193, Filiala Piatra Olt prin reprezentant presedinte Bădita Gheorghe si consilier juridic Marin ȚULUȘ,
formulăm plangere prin care vă aducem la cunostiinta cazul nostru, de victime ale grupărilor infracționale din Romania din care fac parte si functionari ai statului roman și în modul acesta facem cunoscut tuturor institutiilor internaționale si celor din Romania că pentru efortul si faptele noastre de a asana Romania de coruptie, ca tară si ca stat membru al NATO si al UE.
In speță, noi ca membrii al unei Organizatii neguvernamentale suntem in situatia de a fi supusi celor mai rele tratamente si pedepse greu de acceptat intr-o societate democratică si stat de drept.
De fapt, prin toate aceste eforturi, noi aducem la cunostiinta mai ales institutiilor internationale că Romania nu are stat de drept, că el a fost constituit pe criteriile unor grupări de tip mafiot care functionează de al Revolutia din decembrie 1989 in toate puterile statului si implicit in institutiile Romaniei, dar se pare și in insitutiile europene unde statul roman si-a trimis reprezentantii pentru că institutiile internationale nu reactioneaza pentru că informatiile, in opinia noastră, nu sunt prezentate obiectiv.
Ziarul Liga dreptatii a publicat recent multe articole care evidentiază, pe de o parte, coruptia institutiilor de fortă ale Romaniei si, mai ales, cele din zonă, din judetele Olt si Dolj, iar, pe de altă parte, constituirea unor grupări infracționale de către persoane fizice care detin societati private si care sunt abonate la banul public, unii chiar folosind fonduri europene pe care jurnalistii din zona au demosntrat modul in care se obțin aceste fonduri sau cum sunt cheltuiti in mod fraudulos banii publici de catre aceste persoane,sumele provenind atât din bugetul statului, dar si din bugetul UE, dar cel mai important lucru este faptul că toate aceste persoane/grupări infracționale au protectia statului roman prin institutiile politice, administrative si ale puterii judecatoresti care au în structura lor functionari corupti.
In toate aceste situatii nu sunt declansate anchete corespunzatoare care să aplice legea si să pedepsească vinovatii sau cand totuși sunt constituite mai ales dosare penale si civile, organele de cercetare penală, ca si instantele de judecată, decid, de cele mai multe ori, în favoarea acestor persoane acuzate de fraudă impotriva adevărului si dreptatii, pentru că se practică coruperea politistilor, procurorilor si judecatorilor prin savarsirea in grup infracțional a infracțiunilor asimilate infractiunilor de coruptie.
Sumele importante de bani ,care sunt dobandite nelegal de grupările infracționale, sunt sursele de corupere a tuturor functionarilor statului roman.
Se cunoaste că după alegerea lui Donald Trump , situatia din Romania a fost schimbata radical, în sens negativ, in ceea ce priveste lupta impotriva coruptiei.
Toate acele institutii de forta, Directia Natională Anticoruptie si Serviciul Român de Informatii au fost „dezarmate” de această politică contrară ordinii de drept.
Astfel, în Romania cu ajutorul Curtii Constitutionale s-a putut decide că Directia Natională Anticoruptie si Serviciul Român de Informatii nu pot avea protocoale de colaborare si, ulterior, in instante, fără verificarea tuturor acestor probe adminstrate si depuse în dosarele penale ale unor persoane invinuite pe drept de către DNA, au fost excluse si inculpatii achitati, favorizând situațiile de coruptie.
Si asa cum declara Laura Codruta Kovesi, fost Procuror Sef al Directiei Nationale Anticoruptie, probele au fost administrate si verificate de către procurori si instantele de judecată pe baza sesizarilor Serviciului Român de Informatii.
Ori, neconstitutionalitatea unor astfel de protocoale, ca si sesizarea de către SRI săvârșirii infracțiunilor de coruptie de către persoanele vizate de ancheta penală, nu contravenea dispozitiilor Constitutiei Romaniei.
Toate acele sesizari privind exceptii de neconstitutionalitate materializate in decizii ale Curtii Constitutionale din Romania – ce au depăsit uneori acest cadru procesual prin această procedură de sesizare si desfășurare in fața Curtii Constitutionale-au avut ca finalitate decizii in afara Constitutiei Romaniei dar si dreptului european, că acele protocoale ale DNA si SRI trebuie anulate pentru că acestea nu pot servi interesului statului de drept, ca si probele administrate in sesizarile SRI, Curtea Constitutionala, a devenit si si-a arogat dreptul de a fi o instanta ordinară, devenind astfel un important pilon in mentinerea coruptiei din Romania.
In raportul de activitate al SRI (director SRI Liviu Maior ) pe anul 2014,an de referință pentru a se constata că SRI a fost una dintre institutii ce au precizat care sunt pericolele din exterior pentru Romania, ca și pericolul din interiorul Romaniei,respectiv, faptele de coruptie ale functionarilor statului roman.
Astfel, in raport se precizează:
“Pe acest fond, s-au intensificat activităţile serviciilor de informaţii străine pe teritoriul naţional având drept scop influenţarea actului decizional, obţinerea de informaţii de nivel strategic, lezarea intereselor de alianţă şi parteneriat ale României, afectarea valorilor constituţionale şi a mediului de convieţuire interetnic. Particularităţile formelor de manifestare a acţiunilor în plan informativ şi obiectivele specifice urmărite de serviciile de informaţii străine au variat semnificativ – în funcţie de interesele statelor de provenienţă pe relaţia cu România. Principalele obiective ale structurilor în cauză au vizat: – penetrarea informativă a instituţiilor statului; – acţiuni la toate nivelurile în scopul influenţării actului decizional ori obţinerii de informaţii de interes; – intruziuni informatice având drept ţintă instituţii de stat sau alte entităţi gestionare/beneficiare de informaţii restricţionate sau cu valenţă strategică; – contracararea proiectelor promovate de statul român; – consolidarea controlului asupra comunităţilor conaţionale de pe teritoriul autohton şi a principalelor forme asociative ale acestora; – fructificarea unor potenţiale oportunităţi de afaceri pentru agenţi economici conaţionali; – derularea de acţiuni de propagandă şi contra-propagandă; – iniţierea de agresiuni informaţionale menite să denigreze statul român; – derularea de operaţiuni clandestine pe teritoriul naţional împotriva altor state.
Apărarea Constituţiei
Disfuncţiile socio-economice înregistrate pe fondul constrângerilor bugetare au fost potenţate de proliferarea actelor de corupţie derulate de persoane/grupuri de interese, cu prejudicii semnificative asupra bugetului public ori a drepturilor cetăţeneşti şi intereselor naţionale de politică externă. Deşi a afectat cvasitotalitatea sectoarelor de importanţă strategică, fenomenul s-a manifestat predilect în administraţia publică, subordonarea procesului decizional intereselor private afectând capacitatea de asigurare, la un nivel adecvat, a serviciilor publice. Activităţile abuzive/ilegale ale unor decidenţi locali, în beneficiu personal ori de grup, au fost potenţate de conexiunile cu exponenţi ai mediilor interlope. Grupări de 7/40 criminalitate organizată au reuşit penetrarea instituţiilor publice la nivel înalt, funcţionari publici sau demnitari fiind semnalaţi ca membri ori chiar coordonatori ai unor reţele de criminalitate organizată
Au continuat să se semnaleze deturnări ale actului de justiţie, pe fondul imixtiunilor unor grupuri de interese, respectiv în baza unor relaţii de cointeresare cu actori din sistemul judiciar: magistraţi, poliţişti, grefieri, avocaţi, notari, lichidatori judiciari, executori judecătoreşti etc. Exponenţii criminalităţii organizate au reuşit să-şi creeze pârghii de intervenţie pe diverse paliere ale sistemului în scopul vicierii procesului judiciar penal în conformitate cu propriile interese.”
Si de aceea inculpatii unii dintre ei cu functii mari in sttatul roman, printre care politicieni si magistrati au scapat de condemn[ri prin inlaturarea probelor din dosare.
Sa reamintim cazurile unor magistrati printre care sotia judecatorului CEDO Barsan, judecatoare la Inalta Curte de Casatie si Justitie in grup infracțional, cum a demonstrat DNA, cu actualul Presedinte a acestei Instante, ICCJ, Corina Corbu sau cazul judecatorului CCR, Toni Grebla.
In luarile publice de pozitie, unul dintre Judecatorii CCR, Daniel Morar a afrimat că a participat la o decizie istorică, scoaterea SRI din anchetele penale, pe care -cum preciza acesta- nu o putea rata. (mândrie personală!)
De asemenea, se precizează că acele fapte de coruptie până la cel mai inalt nivel al statului român nu este o problemă de siguranță natională.
Cu alte cuvinte, un stat corrupt nu poate fi pentru poporul român o problemă de siguranță natională, in speță a tării, Romania, pentru că poporul este țara și nu tagma impostorilor si coruptilor,iar menirea statului este de a-i asigura drepturile și libertățile, chintesenta sigurantei sale si implicit a României, a stabilității si respectării tratatelor internationale.
O altă problem, care relevă că statul roman este un stat de clan care numai respectă Constitutia si normele internationale,este discriminarea salarială din interiorul statului român,respective, pensii speciale ale magistratilor care nu pot fi anulate, iar gândirea judecatorilor CCR este că toate pensile speciale se pot anula numai ale acestei categorii salariale (n.r. magistratii si judecatorii CCR) nu pot fi anulate.
Mai mult, s-a putut demonstra că, in speță, Curtea Constitutională a refuzat să aplice deciziile Curtii de justitie a Uniunii Europene, situându- se incă odată deasupra intereseelor generale ale poporului român si ale UE, un abuz ce denotă că institutia este impotriva democratiei si statului de drept.
Insă din toate aceste expuneri, pericolul este că, in speță, CCR, se prezumă că serveste interesele Rusiei, pentru că judecatorii sunt in mare parte membrii sau simpatizanti ai Partidului Social Democrat, partid provenit din structura neocomunistă,dar si faptul că nu au respectat normele internaționale.
Nu demult timp am sesizat prin denunț că asociatiile de magistrate, respective, Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), condusa de judecatoarea Andreea Ciuca (foto a doua din dreapta),
• Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR), condusa de judecatoarea Dana Girbovan (foto stanga),
• Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) condusa de judecatoarea Florica Roman (foto a doua din stanga),
• Asociatia Procurorilor din Romania (APR) condusa de procuroarea Elena Iordache (foto dreapta)
Pentru faptele de instigare la nerespectarea deciziei Comisiei de la Veneția, in speță, a normelor UE de către instituțiile publice ale României cu scopul menținerii corupției, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de instigare publică prev. si ped. De art. 368 cp savarsita in grup infracțional organizat prev. și ped. de art. 367 cp. dar, anterior, am facut un denunt pentru implicarea acelorasi faptuitori in treburile interne ale Republicii Moldova, precizand nejustiticat că presedintele Maia Sandu nu respectă independenta magistratilor atunci cand a denuntat practicile nelegale ale Procurorului General al Republicii si ulterior acesta a fost retinut de organelle abilitate.
Un alt caz in care demonstrezi că nu esită decat actiuni ostile UE si Romaniei, un indiciu de colaborare cu Rusia.
Denunturile noastre nu au avut incă nicio consecință legală, in speță, de cercetare si de excludere a acestor magistrati din Justitie.
Insă un caz nefericit al subscrisei ONG Liga Dreptătii impotriva Coruptiei si Abuzurilor in Romania si a membrilor săi este faptul recent al presiunilor care se exercita asupra noastră de toate clanurile din societate impotriva cărora există nu numai suspiciuni dar si indicii de săvârsire a unor infracțiuni de coruptie și care ,la rândul lor, prin colaborarea cu functionarii statului roman săvârșesc fapte de represiune impotriva noastră, unele fiind chiar fizice prin agresarea fizică a unor persoane care au scris in presă, iar recent , la Ziarul Liga Dreptătii.
Recent, în dosarul civil nr.341/104/2022, Tribunalul Olt a dispus anularea sentintei judecatoriei Slatina si a dispus admiterea actiunii reclamantilor, oligarhi din anturajul PSD, stergerea unor articole publicate in ziarul Liga Dreptatii, o măsură care contravine drepturilor stabilite prin acteke normative ale UE in special, dreptului la liberă exprimare si prin care demonstrăm că magistratii Tribunalului Olt se fac vinovati de incălcarea Constitutiei României si a dreptului Uniuniii Europene.
Redăm minuta hotărârii judecătoresti:
11.04.2022
Ora estimata: 10:00
Complet: CA6
Tip solutie: Schimbat total
Solutia pe scurt: Admite excepţia inadmisibilităţii apelului formulat de apelantul BARBU FLORIN IONUŢ şi respinge ca inadmisibil apelul formulat de acest apelant. Admite apelul formulat de apelanţii reclamanţi PĂDURARU SORIN ALEXANDRU şi CONDOR PĂDURARU SRL. Schimbă sentinţa, în sensul că admite în parte cererea şi 1. Obligă pârâta să procedeze la ştergerea provizorie, respectiv până la soluţionarea definitivă a cauzei înregistrate pe rolul Tribunalului Olt sub nr. 277/104/2022, a următoarelor articole postate pe site-ul internet https://ligadreptatii.ro şi de pe orice platforme de socializare (de tipul Facebook, Instagram, Youtube, Twiter, Pinterest şi altele) a următoarelor articole: – Oltul, judeţ mafiot – publicat la data de 29.10.2021; – Oltul, judeţ mafiot – continuarea – publicat la data de 02.11.2021; – Deputatul social-democrat şi apropiaţii săi au noroc în afaceri! Florin Barbu, zis „Busi”, jolly-jokerul licitaţiilor de milioane de euro – publicat la data de 14.12.2021; – Fosta şefă a Parchetului Olt, în atenţia CSM pentru trafic de influenţă – publicat la data de 15.12.2021; – Cum este protejată firma CONDOR PĂDURARU de Parchetul din Slatina şi de poliţiştii de la SICE OLT. În speţă apare, aiuritor, şi magistrata Anuţa! – publicat la data de 30.12.2021; – Cum l-a scăpat caracatiţa din justiţia din Olt pe afaceristul Sorin Păduraru, în dosarul cu primarul de la Izvoarele – publicat la data de 03.02.2022. 2. Interzice provizoriu, respectiv până la soluţionarea definitivă a cauzei înregistrate pe rolul Tribunalului Olt sub nr. 277/104/2022, publicarea de către pârâtă a unor articole sau materiale noi, în format letric sau în mediul online, în legătură cu subiectul articolelor arătate mai sus, referitoare la apelanţii PĂDURARU SORIN ALEXANDRU şi CONDOR PĂDURARU SRL. Obligă intimata pârâtă la plata către apelanţii reclamanţi a sumei de 40 lei, reprezentând cheltuieli de judecată efectuate în primă instanţă şi în apel, constând în taxe de timbru. Definitivă. Pronunţată azi, 11.04.2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin grefa instanţei.
Document: Hotarâre 261/2022 11.04.2022
Aceasta demonstrează -și știm foarte bine!- că această gravă situatie de coruptie din teritoriu, dar si din România, denuntată public de multe trusturi de presa si televiziune, nu numai de cetătenii simpli, a antrenat fortele din toate domeniile si mai ales din cadrul instituțiilor din justitie, pentru că acestea sunt vizate în mod special și, cum bine se știe,niciunde nu poate fi concepută coruptia fără antrenarea organelor de fortă.
Reclamantul din acest dosar, SC Condor Paduraru prin administratorul societatii ,Păduraru Sorin este, in opinia noastră, o rotita din angrenajul (grup cel oputin de interese si, suspiciune , grupări infracționale!) cu o parte din functionarii justitiei din Olt asupra cărora există suspiciuni, dacă nu chiar indicii rezonabile, de coruptie, situație justificat relatată de presa locală.
Acesti reclamanti au venituri colosale din lucrari obținute de la autoritatile romane si ei au fost țintele unor anchete jurnalistice efectuate nu numai de noi, ci de alti jurnalisti, prin care s-au demonstrat tocmai ilegalitățile comise, in special prin lucrările de calitate inferioară, care nu au respectat dispozitiile contractuale.
Aceste ilegalități le- au adus beneficii necuvenite, care pot fi folosite pentru coruperea unor functionari ai statului român, inclusiv magistrati.
Noi, ONG LDICAR filiala Olt ,nu aveam calitate procesuală pasivă, pentru că reclamantul, SC Condor Paduraru si Păduraru Sorin nu poate face dovada calității noastre si evident să susțină că a fost prejudiciat de ONG LDICAR, filiala Olt.
Este adevărat că noi susținem orice publicație apărută in spațiul public care, la rândul ei, susține lupta împotriva corupției si implicit al clanurilor care fac din zona sau din România, o țară coruptă, unde principiile si valorile democrației si statului de drept nu sunt aplicate intenționat ,chiar de instituțiile de forță ale statului român.
Insă acest dosar civil demonstrează tocmai legăturile (suspiciune de coruptie!) dintre reclamanti si magistratii Tribunalului Olt, prin faptul că unul dintre magistrati, Ioana Cristina Gheorghe, detine prin sotul său, o firmă de familie cu obiect lucrări de constructii, ca si reclamantii, toti având ca sursă, in formă directă sau indirectă, in special, banul public provenit de la conducerea PSD a Consiliului Judetean Olt, Presedinte Marius Oprescu (denuntat de noi pentru o crimă cu premeditare) si astfel poti dovedi implicarea lor si colaborarea tuturor pentru a distruge presa,in speță, Ziarul Liga dreptatii, care le este opozabilă si nu a fost coruptă de grupările lor.
Pe fond, dosarul 277/104/2022 cu pretentii sustinute de acesti reclamanti, se asteaptă tot o solutie nefavorabilă nouă dar, in principal, nedreaptă si nelegală, pentru că, la Tribunalul Olt, sistemul este unul controlat de aceste grupări.
In acest dosar se solicită daune de cca 50.000 euro plus 160.ooo lei de la o altă persoana,Florinel Barbu, deputat PSD,intervenient principal in dosar.
Cazul cel mai relevat al unor fapte nelegale ale statului român este speta societatii comerciale ALRO care a fost achizitionată de catre oligarhii rusi, care au fost, asa cum a relatat si presa, dar si alte persoane fizice favorizati ,respectiv,privatizarea ALRO in favoarea acestor oligarhi rusi, intreprindere a poporului roman, chiar dacă acesta la acel moment, al constructiei acestui combinat, era sub dictatura comunistă.
Astfel, reluând articolele de presă anterioare, ziarul Liga dreptatii a precizat că ALRO a primit o subventie de la Guvernul Romaniei si noi, ONG Liga Dreptatii impotriva Coruptiei si Abuzurilor din Romania, am cerut oficial Guvernului să precizeze care a fost motivatia legala a acordarii acestei subventii si, la momentul actual, care sunt măsurile dispuse de Guvern pentru a se respecta noile dispozitii internationale pentru oprirea finantării masinii de război a Rusiei prin toti acesti oligarhi.
In principal, noi am văzut posibile fapte de coruptie, pentru că reprezentantii Guvernului României nu puteau fi atât de darnici pentru o societate privată din moment ce toate aceste favoruri nu sunt si pentru toate acele societati ale statului roman sau alte societati private, chiar persoane fizice.
În principal,bănuială legitimă, reprezentantii Guvernului Romaniei nu puteau acorda această subventie – bănuielile noastre-decât în urma unor influente venite chiar din exterior, de la oficialii rusi, sau ,pur si simplu, prin acele interventii directe.
Toate acestea sunt privite ca posibile fapte de coruptie.
Insa noi, ONG Liga Dreptatii impotriva Coruptiei si Abuzurilor din Romania, suntem chemati in judecată de către ALRO prin director general Dobra Gheorghe-este si primul director după privatizare și unul dintre cei care a prosperat din această afacere!!- in dosarul 2789/311/2022 la Judecatoria Slatina, pentru a răspunde acuzatiilor aduse in articolele de presa din Ziarul Liga dreptatii si pentru alte articole din presa natională, cu obligarea noastră la plata sumei colosale de 200.000 lei.
Insa in acest ziar Liga Dreptatii se relatează că presa vremii a luat in discutie acest caz al privatizarii ALRO si ALPROM, constatând pe baza unor informații că privatizarea nu a fost legală prin diminuarea in principal a valorii activelor intreprinderii.
In acest sens, ne-a atras atentia faptul că fostul inginer al ALRO Slatina, Florea Bulumac, care a construit halele de electroliză, a acuzat pe cei responsabili de privatizarea intreprinderii că statul a încasat în anul 2002, doar 11,4 milioane în loc de 300 de milioane de dolari.
Astfel in toate acete materiale de presă se sustine>
,,Anunţul privatizării combinatului din Slatina a trezit interesul a nu mai puţin de 18 companii, de la cele mai mari din lume (PECHINEY – Franţa, ALCAN – Canada, ALCOA – SUA, NORSK-HYDRO – Norvegia) până la grupurile ANA (controlatde George Copos) şi GRIVCO (al lui Dan Voiculescu), toate confirmând intenţia de a participa la competiţie. Unii, cei mai mari, erau interesaţi de preluarea atât a Alro (producătoare de aluminiu) cât şi a Alprom (care fabrica produse din aluminiu– table, benzi, plăci, bare, ţevi şi profile), iar alţii doar de câte una dintre ele. Consultanţii străini au estimat că valoarea ALRO era între 450 şi 550 de milioane dolari, în condiţiile în care ALRO a avut, în anul 2000, un profit net de 53 milioane dolari şi de 43 milioane dolari in anul 2001, ca urmare a scăderii pieţei. Din profitul anului 2000 Alro a făcut investiţii, în 2001, de 39,5 milioane dolari.
Deşi misiunea lor era să obţină un preţ cât mai mare pentru ALRO, reprezentanţii APAPS au făcut temenele în faţa „Marco International”, o companie cu acţionariat rusesc, înregistrată în SUA, cum a consemnat mass-media.
Specialiştii considerau, în 2001, că pachetul statului la „Alro” valora 250-300 de milioane de dolari, astfel că paguba a fost una uriaşă
sute de milioane de dolari. Statul a încasat, în cele din urmă doar 11 milioane de dolari pentru cedarea controlului în societate. În primăvara anului 2001 APAPS a hotărât că uzina de aluminiu poate fi privatizată doar prin majorare de capital. Metoda apăra mai degrabă interesele investitorilor decât pe cele ale statului. Acesta urma să piardă controlul asupra societăţii, fără să încaseze niciun leu, deoarece soluţia ca investitorul să majoreze capitalul cu 60 de milioane de dolari nu ar fi adus niciun leu la bugetul statului,deoarece banii ar fi rămas în capitalul social al societăţii. Argumentul şefului APAPS de la acea vreme, Ovidiu Muşetescu, a fost că “Alro” are nevoie urgentă de investiţii şi că preţul aluminiului era în scădere pe bursa de la Londra.
Presa s-a coalizat atunci împotriva soluţiei de privatizare aleasă de Guvernul Năstase şi a demonstrat că “Alro” şi-ar fi putut susţine lesne planul investiţional din profitul anual, aşa cum o făcuse consecvent până atunci. Altfel spus, urgenţa unor investiţii era o manipulare a lui Muşetescu sau măcar o problemă închipuită. Aparentul argument al oficialilor guvernamentali – preţul scăzut al aluminiului de pe pieţele externe, era, de asemenea o manipulare.
Specialiştii statului ştiau că preţul aluminiului are o evoluţie ciclică – o demonstrau cotaţiile din ultimii 20 de ani. Scăderea era doar una temporară, dovadă că, după anul 2001, preţul aluminiului a crescut aproape continuu. Reacţia virulentă a presei a obligat Executivul să amâne privatizarea prin majorare de capital. A început însă o incredibilă atacare a intereselor Alro – se afirma că profitul Alro se datora subvenţionării de către stat a energiei electrice cumparate de “Alro”, sau că directorii societăţii s-au îmbogăţit pe spinarea companiei.
Ciudat comportament – aşa procedează un vânzător adevărat, critică marfa pe care vrea să o vândă la un preţ bun? Faptele derulate ulterior au demonstrat că responsabilii cu privatizarea “Alro” au apărat mai degrabă interesele investitorilor decât pe cele ale statului în procesul de vânzare a acţiunilor uzinei de aluminiu de la Slatina.
„Votul de aur” a alungat concurenţa
După ce statul a renunţat la majorarea capitalului social investitorii de la “Marco” au început să cumpere masiv acţiuni atît de pe piaţa de capital, cât şi pe cele ale acţionarilor minoritari semnificativi. În două luni (iunie 2001) „Marco International” şi „Conef” (acţionar semnificativ, controlat tot de Marco) a ajuns să deţină aproape 30% (luna iunie 2001) din Alro.
Nici nu „împliniseră” bine Marco şi Conef cei 30%, că la „Alro” s-a convocat o adunare generală extraordinară în care s-a propus ca anumite hotărâri ale acţionarilor, importante pentru viaţa societăţii, să fie luate cu votul reprezentând două treimi (2/3) din capitalul social. Pe 23 iulie 2001, Hotărârea AGA (statul acţionar majoritar) a aprobat ca acele decizii să fie luate însă cu o majoritate de trei pătrimi (3/4), ceea ce-i conferea automat acţionarului „Marco” posibilitatea de a bloca prin vot (drept de veto) anumite hotărâri ale AGA. Prin această măsură AVAS a împuşcat doi iepuri din bugetul statului: a îndepărtat investitorii strategici care ar fi putut concura pe Marco – nimeni nu vine să cumpere pachetul majoritar al unei firme în care acţionarul minoritar are drept de veto şi îţi poate bloca orice hotărâre doreşte; a diminuat şansele de a se obţine un preţ bun pentru acţiuni, din cauza anterioară. De data aceasta cei care au protestat au fost cei de la Banca
Mondială, şi restricţia a fost înlăturată. Nu pentru mult timp – în februarie 2002 s-a modificat din nou actul constitutiv, subalternii lui Muşetescu acceptând pragul minim de 75% din acţiuni pentru hotărârile importante. Altfel spus hotărârile AGA importante puteau fi blocate acum şi cu numai 25% din acţiuni.
În acest moment competiţia a fost, practic, eliminată. Surse din cadrul AVAS ne-au mărturisit că autorităţile ar fi avut la îndemână soluţii extreme pentru salvarea privatizării, precum suspendarea de la tranzacţionare până la finalizarea privatizării, dar nu a făcut-o. Nu s -a întâmplat aşa ceva, astfel că „Marco” a mai lansat o ofertă publică de cumpărare a acţiunilor din piaţă, înainte de privatizare. În urma ofertei, “Marco” a mai achiziţionat aproximativ 10% din acţiunile “Alro”, crescându-şi astfel participaţia la peste 41%. Incidentul „New York Times” Pe 14 decembrie 2001, APAPS a aprobat nota pentru vânzarea pachetului de acţiuni deţinut de stat, iar pe 17 decembrie 2001, APAPS a publicat în New York Times şi în 4 publicaţii româneşti anunţul de vânzare care condiţiona participarea la privatizare, de prezentarea de către orice orice investitor, a dovezii că au comercializat, în ultimii cinci ani, aluminiu pe piaţa românească. Un costum croit, din nou, pe măsura „Marco – Conef”. Din nou a intervenit Banca Mondială, care monitoriza procesul de privatizare, şi a cerut modificarea urgentă a anunţului, astfel că, cinci zile mai târziu, anunţul a fost republicat, fără această condiţie favorabilă Marco – Conef. „Mesajul” fusese însă transmis! „Spuma” Alro, cumpărată la preţ de drojdie Pe 30 aprilie, consorţiul reprezentat de Marco Aquisitions a cumpărat acţiunile statului dar nu întregul pachet (54,72%) din acţiuni, ci numai cât a avut nevoie pentru a deveni acţionar majoritar. Cumpărarea parţială a acţiunilor era posibilă, potrivit prevederilor legale, numai dacă nimeni nu se oferea să cumpere întregul pachet. Cine să fi vrut, în situaţia de mai sus?
Specialiştii spun că, în această situaţie statul (guvernul) trebuia să impună un preţ mult mai mare deoarece nu înstrăina doar nişte acţiuni, ci ceda, practic, controlul asupra societăţii. Mai mult, guvernul Năstase trebuia să includă în preţ şi faptul că urma să piardă din cota de acţiuni, pas cu pas, prin majorări succesive de capital, pentru asigurarea planului investiţional, la care APAPS nu putea participa pentru că îl impiedica legea. Aşa s-a şi întâmplat – cota de participaţie la „Alro” a scăzut de la 44% la sub 10%, fără ca statul să mai încaseze vreun leu din acestea.
Aşa a ajuns statul român să încaseze doar 11,4 milioane de dolari din pachetul majoritar al unei întreprinderi, Alro, evaluată între 400 şi 550 de milioane de dolari. Mortul e singurul vinovat, iar despre vii, numai de bine! Poate DNA să schimbe această abordare!
Dosarele penale privind privatizarea ALRO inregistrate la DIICOT si DNA au fost închise, cu solutie de clasare.
Cazul prin redarea stirilor de presă cuprinde multe relatări privind o serie de fapte, unele sunt indicii ale unor infracțiuni, insă trebuie să redăm situatia relatată de procurorul DNA, Mihaela Iorga,pe baza căreia ar fi trebuit in opinia noastră redeschisă urmarirea penală.
În dosarul privind privatizarea Alro Slatina, aflat pe rolul DNA, a fost la rândul lui clasat, a spus procurorul Mihaiela Iorga la jumătatea lunii ianuarie 2018, cea care s-a ocupat de instrumentarea cazului. Iorga a precizat că, la momentul plecării sale din instituţie, în vara anului 2017, a cerut o expertiză în acest dosar, cauza fiind clasată după revocarea ei. ,,În momentul plecării mele era nevoie de o expertiză. Nu aş putea să vă spun ce avea în vedere procurorul de caz, nu se putea vorbi de prescripţie. Am cerut expertiză în acest dosar. Exista o suspiciune cu privire că investiţiile la cele două societăţi erau făcute cu banii de la Alro. Nu înţeleg de ce dosar a fost clasat, a fost clasat după ce eu am fost revocată. Din punctul meu de vedere, nu ar fi trebuit clasat, a fost greu să găseşti experţi, nu voia nimeni să-şi asume o asemenea expertiză. Eu nu pot să spun dacă s-ar fi ajuns la o trimitere în judecată, dar din punctul meu de vedere expertiza trebuia făcută,, a declarat Mihaela Iorga. Iată demonstratia pe care o facem publică si care reprezintă un denunț privind faptul că în România se duce o luptă impotriva noastră de către grupările infracționale, iar noi,cei care luptăm nu suntem plătiți de statul român sau de alte persoane și nu obținem venituri din această activitate, dar suntem luptători pentru dreptate,pentru dreptul la viață și siguranță al poporului român, dar si al comunității internaționale la care a aderat poporul român.
Cu stimă,
Ziarul liga dreptatii