Că în România opinia publică contează prea puțin în ochii politicienilor nu este numai un fapt, ci și o axiomă. Aceste găști fac reguli sau își dau votul doar în funcție de interesul propriu, ci nu pentru instaurarea vreunui presupus bine general. Aiurea! De exemplu, ce foloase au de tras cetățenii simpli din numirea fostului ministru al Justiției, Florin Iordache, sau al fostei judecătoare Mariana Sofia Moț, în Consiliul Legislativ? Niciunul. Din contră! Pentru funcția de șef al Consiliului Legislativ, fostul viceprimar de la Primăria Caracal încasează lunar suma de 20.000 de lei. Iar fosta judecătoare Moț, suma de 11.000 de lei lunar, sumă la care se adaugă și cei 20.000 de lei încasați lună de lună în contul pensiei de magistrat. Prin trimiterea celor doi protejați cu ,,bube la dosarul de cadre” la vârful Consiliului Legislativ, toată credibilitatea acestei instituții de control legislativ a fost pur și simplu aruncată în aer. Dar oare contează astfel de criterii în ochii unor partide cu moralitate îndoielnică, avide doar de bani, putere și control? În plan constituțional, în România au fost create numeroase instituții democratice, însă doar pentru a fi umplute apoi cu personaje dubioase, multe dintre ele dovedite chiar turnătoare la vestita Securitate.
Într-un fel, putem spune că ne-am democratizat în formă, însă ne-am nedemocratizat în conținut. Cu alte cuvinte, trăim în democrație doar pe hârtie. În schimb, partidele politice au devenit mari campioane la mimat democrația. Reamintim aici că în data de 24 iunie 2020, în plenul reunit al celor două camere din Parlamentul României, fosta judecătoare de la Curtea de Apel Craiova, Mariana Sofia Moț, o apropiată a PSD OLT, era unsă șefă a Secției de drept public din cadrul Consiliului Legislativ, cu 295 de voturi pentru și 10 împotrivă, adică cu o majoritate covârșitoare. Cu alte cuvinte, prin mecanismul unui procedeu pur democratic rezulta o numire plină de controverse. Aplicat, putem observa cum ceva nu funcționează în democrația noastră. Dar ce? Unde este eroarea? În fond sau în formă? Dar să mergem mai departe cu analiza! Sforile pentru această numire pe viață în Consiliul Legislativ ar fi fost trase chiar de secretarul general al PSD, adică de Paul Stănescu. Social-democratul Stănescu provine în politica mare de la centru din județul Olt și a fost, până în 2020, șeful PSD OLT( perioada 2010-2020), dar și președinte al Consiliului Județean Olt (perioada 2008-2016). În toți acești ani, Stănescu a avut destul timp să formeze la nivelului județului Olt o clică, un fel de grup infracțional organizat, prin intermediul căruia acesta controlează acum, cu mână de fier, tot județul. De partea cealaltă, interesantă este accederea în cariera de magistrat a juristei Mariana Sofia Moț, acuzată la un moment dat de colaborare cu fosta Securitate.
Fostă angajată a Județenei de Partid Olt, după ’89, Mariana Sofia Moț făcea saltul în magistratură. Pe atunci se intra ușor, condiția de bază fiind să ai studii juridice absolvite. În rest, multe jocuri de culise. La vremea respectivă, sistemul judecătoresc parcurgea o etapă de tranziție, ca de alt fel întreaga societate românească, o tranziție făcută prost, cu magistrați școliți în etica comunistă, mulți dintre ei cu angajamente de colaborare la fosta Securitate. Se spune că un cuvânt greu de spus în accederea juristei Moț în cariera de magistrat l-ar fi avut și un jurist de prestigiu, cu rădăcini în județul Olt, în comuna Optași Măgura, fost judecător la Curtea Constituțională a României. Pe filiera respectivă ar fi fost făcută judecătoare și Marinela Georgescu, o apropiată a fostului prefect de Olt, Marin Diaconescu, ex-președinte al Organizației PSD OLT. Din postura de judecător sindic la Tribunalul Olt, judecătoarea Moț i-ar fi dat o mână de ajutor social-democratului Stănescu în însușirea unei importante societăți din sudul județului Olt, SC AGROMEC CORABIA SA, o fostă stațiune pentru mecanizarea agriculturii. După acaparare acestei importante societății de profil, prin monopolul lucrărilor agricole în zonă, lui Paul Stănescu i-ar fi fost apoi mult mai ușor să achiziționeze terenurile localnicilor cu probleme financiare, la prețuri de nimic, situație generată și de faptul că țăranii de prin părțile locului nu mai aveau cu ce să le muncească. Așa au apărut peste noapte marii fermieri în România, printre aceștia socotindu-l și pe latifundiarul Stănescu, poreclit Tractoristu’, un personaj sinistru, ce deține în prezent peste 3000 de hectare de teren agricol în județul Olt.
Cum premisele unor viitoare colaborări de succes dintre judecătoarea Moț și social-democratul Stănescu fuseseră deja puse, era firersc să apară apoi și primele roade ale respectivei relaționări! La scurt timp după preluarea mandatului de președinte al Consiliului Județean Olt, cel din 2008, Stănescu îl numea pe Emil Moț, fiul judecătoarei Moț, director la DGASPC OLT, o instituție publică subordonată CJ OLT, adică direct baronului local Stănescu. Pe această funcție, Emil Moț avea să fie păstrat până în 2012. În toamna anului respectiv, fără să exceleze în ceva anume, fiul judecătoarei Moț era trimis deputat în Parlamentul României de PSD OLT. În 2016, beizadeaua judecătoarei Moț era susținut de același PSD OLT candidat la Primăria Slatina, la funcția de primar, alegeri pe care avea să le câștige la pas. De ce? E simplu! În județul Olt, PSD a avut mare grijă să distrugă sau să controleze toate partidele de opoziție.
La ora actuală lucrurile stau cam la fel și cu actualul PNL OLT, considerat cel mai mare partid de opoziție, condus de senatorul Liviu Voiculescu, un fost comisar, dat afară din Poliție pentru aderare la grup infracțional organizat. Se pare că PSD OLT a reușit să acapareze și organizația AUR din zonă, prin interpuși. De asemenea, fostul deputat Mihai Niță, sluga PSD OLT, va fi trimis în cel mai scurt timp să preia șefia organizației PMP OLT. Dar cu aceste jocuri de culise vom reveni într-un număr special! În consecință, mai în glumă mai în serios, dacă social-democratul Stănescu intenționează mâine, asemeni împăratului roman Caligula, să-și facă măgarul primar al Slatinei, cu siguranță lucrurile așa ar ieși. Evident că la această stare de spirit nu s-a ajuns peste noapte. Se consideră că un rol hotărâtor în toată această ecuație l-ar fi jucat și justiția din zonă, care s-a predat PSD OLT. Se spune că judecătoarea Moț ar fi contribuit din plin la complinirea acestui dezastru. În 2004, judecătoarea Moț era detașată la Curtea de Apel Craiova, în timpul mandatului de ministru al Justiție deținut de Rodica Stănoiu, în Guvernul Adrian Năstase. Se spune că acela ar fi fost anul în care justiția din Olt a încasat lovitura de grație. La Curtea de Apel Craiova, judecătoarea Moț ar fi avut mare grijă să țeasă o rețea de influență, prin intermediul căreia toate deciziile incomode date împotriva PSD, de instanțele arondate curții respective, să poată fi întoarse oricând în favoarea acestui partid. Actualul președinte al PSD OLT, Marius Oprescu, ar fi fost scăpat de dosarul de ucidere din culpă de aceeași rețea din justiție.
Lucrurile sunt deoasebit de grave, deoarece, prin acest mecanism de control, în județul Olt s-a instaurat dictatura. Faptul că PSD OLT i-a acordat tot timpul o atenție specială magistratei Moț rezultă atât din funcțiile deținute de fiul acesteia cu sprijinul PSD, dar și din funcțiile deținute apoi de magistrată, tot cu sprijinul PSD. în 2017, judecătoarea Moț era dusă secretar de stat la Ministerul Justiției, prin detașare de la Curtea de Apel Craiova, lângă social-democratul Florin Iordache, ministrul Justiției de la acea vreme. Aici, cei doi protejați aveau să colaboreze la elaborarea și asumarea celebrei OUG 13, un act juridic controverast, prin care lupta împotriva corupției era mult slăbită, și, totodată, erau făcuți scăpați mai mulți baroni locali și primari de dosare penale grele, printre aceștia numărându-se și fostul primar al Slatinei, Darius Vâlcov. Însă în urma unor ample proteste de stradă, această ordonanță ilegală avea să fie imediat retrasă, iar social-democratului Florin Iordache destituit din funcția de ministru al Justiției.
Social-democratul Florin Iordache, cunoscut și ca ministrul ,,Altă întrebare”, provine tot din județul Olt. Soția acestuia, Magdalena Iordache, a fost judecătoare la ÎCCJ, bună amică cu judecătoarea Mariana Sofia Moț. Magistrata Magdalena Iordache, la vârsta de numai 47 de ani, se pensiona într-un moment controversat, adică la scurt timp după ce îi fusese repartizat dosarul ,,Alina Bica”, un dosar penal instrumentat de DNA. În prezent, fosta judecătoare Magdalena Iordache este notar public și încasează lunar o pensie de 25 000 lei. Demis în data de 31 octombrie 2018 de Parlamentul României, prin moțiunea simplă intitulată ,,Ministrul justiției, un ministru de nota 4″, în 2020, același ministru de nota 4, adică Florin Iordache, la propunerea PSD, era reevaluat și numit președinte al Consiliului Legislativ. În cursul aceluiaș an, lângă Florin Iordache era adusă și fosta judecătoare Mariana Sofia Moț. Vorba lui Hagi: ,,să fie bine ca să nu fie rău”! Însă pentru cine? În decembrie 2021, PSD recidivează și îl numește pe fratele lui Paul Stănescu, secretarul general al partidului, șef la Agenția Națională pentru Reglementarea Energiei (ANRE), deşi omu’ este agronom. Perfect!