Dosarul 4717/63/2014 – începutul calvarului pentru un om, vânat de Mafia procurorilor!
Continuând seria dezvăluirilor unui caz celebru, in sensul nerespectării legii, prin care s-a putut dovedi că statul de drept, invocat de clasa politică cu patimă, mincinos și în dispreţ față de poporul român în demonstrarea -zic ei!- existentei democraţiei, dar și a realizărilor postrevoluționare, arătând (nedemn, demagogic!) lumii întregi ce țară exemplară avem și, mai ales, ce administrare ireproşabilă face statul român, în totală contradicție cu realitatea!
Însă, în contrast cu politicienii şi magistrații români, dictatori de lux ai orânduirii primitive din prezent, poporul nu mai vede rațiunea pentru care s-a schimbat orânduirea comunistă și executarea dictatorilor, soţii Ceaușescu.
Pentru aceste vremuri noi, avem iar hoție şi criminalitate, spune poporul!

Ideologia după care s-au ghidat noii dictatori, înmulțiți precum rozătoarele, au secat speranțele poporului și au creat o societate de tip tribal, unde nu se regăsesc niciunele dintre acele principii şi valori ale democrației şi statului de drept, ci doar crime!
Și vorba lui Eminescu: “Greșelile politicianului sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovați, se împiedică dezvoltarea unei țări întregi și se împiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei.”

Meritocrația numai este un deziderat pentru clasa politică și, mai ales, pentru puterea judecătorească, care suferă de boala gravă și incurabilă a hoției, denumită de M.Eminescu și pornocrație.
Dacă vei urmări cazurile soluționate la nivel de parchete, ca și de unele instanțe, vei constata atâta nedreptate şi mediocritate a acestor caractere de magistrați, încât nu poți să te abții să spui că tinerii au murit degeaba în Revoluția din decembrie 1989 și tot degeaba (cum spunea și Tudor Gheorghe în cantecul său!) suntem aliați cu NATO și membru al UE, ca stat și popor (să spunem, așa, generalizând!), pentru că lumea în care trăim nu este mai bună!
Dosarul 4717/63/2014 – începutul calvarului pentru un om, Bădită Gheorghe, vânat de Mafia procurorilor DIICOT de la Craiova!
Prin rechizitoriul procurorilor Bălan Liviu şi Glugă Adrian (procurori cercetați și ei ulterior de DNA pentru fapte de corupție, situaţie explicată anterior, ce demonstrează incompetența şi hoția de care au fost capabili!), dosarul nr. 174D/P/2011 din data de 14 iunie 2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Craiova, s-a dispus trimiterea în judecată a unui grup infracțional prin acuzațiile procurorilor pentru săvârșirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani, în care este considerat nelegal membru al grupului şi Badiță Ghe.
Însă acesta este considerat nelegal făptuitor (în acelaşi grup infracțional!) şi pentru şantaj.
Procesul a fost înregistrat la data de 28.03.2014, iar, mult mai târziu, s-a dispus disjungerea cauzei pentru un anumit grup care, în concepţia procurorilor, au săvârșit fapte de evaziune fiscală şi spălare de bani, grup în care s-a regăsit și Bădiţă Ghe, formându-se separat dosarul 928/63/2017, disjungere care a avut loc la data de 17. 01.2017, după cca 3 ani, când toate aceste aspecte de procedură ar fi trebuit să fie sesizate odată cu plângerea adresată instanţei privind nelegalitatea şi neregularitatea rechizitoriului din acest dosar penal al Parchetului, plângere ce a fost respinsă de judecător, nelegal, după cum acesta a recunoscut ulterior (disjungerea în cauză!).
De fapt, cum să observi anumite nereguli și ilegalități ale procurorilor dacă instanta, magistratul judecător, nu se comportă ca un arbitru, ci, din contră, ca un membru al grupului de comando (acuzarea!) care execută oameni fără nicio legătură cu faptele reținute în acuzarea nedreaptă, la comanda grupărilor infracționale, cum se poate demonstra în acest caz!

Arestarea nelegală a inculpatului Bădiţă Ghe. decizie a clanurilor de interese pentru distrugerea activităţii economice.
Anterior trimiterii în judecată, inculpatul Bădiţă Ghe a fost arestat nelegal fără a se ține seama de probe, în speță, rapoartele de expertiză, Cernat Anca şi Stănescu Ortansa care nu au evidenţiat nicio faptă nelegală şi nu s-a stabilit niciun prejudiciu. Scopul a fost acela al introducerii în faliment a SC MARCONF SRL, şi distrugerea activității economice!

Încă din faza urmăririi penale s-a acceptat și dispus trimiterea în judecată și judecarea inculpatului Bădiţă Ghe, fără a avea ca probă, și raportat la aceasta, dosarul fiscal al SC MARCONF SRL și BG MARPROD SRL.
Se poate constata lipsa -dar și complicitatea tuturor pentru a nu se administra mijlocul de probă edificator- dosarului fiscal al SC MARCONF SRL şi BG MARPROD SRL, care lipsește din dosarul Parchetului şi, implicit, din dosarul dedus judecării cauzei în fond şi apel, situaţie de nelegalitate imperativă pentru stabilirea nevinovăției – pe care nu o doresc organele judiciare să poată dovedită inculpatului Bădiță Ghe. În acest caz, s-a constatat neîntemeiată acuzarea pentru evaziune fiscală a inculpatului Bădiţă Ghe, situaţie precizată în articolul trecut.

În acest sens, se poate constata nelegalitatea actelor de urmărire penală și scopul criminal al procurorilor, respectiv că, din actele dosarului penal al DIICOT nr.174/p/2011, rezultă că aceștia au dispus la data de 03.12.2012 în dosarul penal 174/p/2011 DIICOT Craiova să fie comunicat de DGFP OLT dosarul fiscal în cauză, iar DGFP OLT ca răspuns – situație de crimă organizată prin ascundere de probe! – iar în cauză, la această solicitarea de probe, a precizat şi a depus doar rapoartele de inspecţie fiscală şi procesele verbale de control întocmite în perioada 2007-2012, situație ce se poate deduce că aceste documente au fost efectuate și întocmite în fals pentru a corespunde interesului de a se acuza pe nedrept inculpatul, indiciu rezonabil de corupție.
Nici în prezent dosarul fiscal nu se regăseşte la dosarul 311/54/2019 aflat pe rolul Curţii de Apel Craiova, dosar de asemenea disjuns din dosarul 928/63/2017, prin reținerea cauzei spre rejudecare de către această instanță. În acest sens, orice efort al inculpatului de a putea demonstra nevinovăţia prin administrarea tuturor probelor, în speță, a dosarului fiscal, s-a lovit de monolitul de corupţie al tuturor acestor funcționari care vor să mențină sistemul şpăgii și să controleze ilegal activitatea economică desfășurată de persoanele fizice sau juridice în cauză, ca de altfel şi situația României subjugată de clanurile de tip mafiot.
Inculaptul Bădiţă Ghe. nu avea nicio legătură cu persoanele din grupul infracțional trimise în judecată pentru fapte de evaziune fiscală în activităţi de jocuri de noroc (păcănele).
Un fapt edificator a fost constatat de către noi în cauza dedusă judecării cauzei în apel, unde Curtea de Apel Craiova a dispus casarea sentinţei de fond şi disjungerea cauzei 928/63/2017 și trimiterea cauzei la rejudecare pe fond pentru unul dintre inculpati, Țârcomnicu George.
Urmărind situaţia acestui dosar şi, implicit, a inculpatului desprins astfel din grupul infracțional imaginat şi cu punerea în mișcare a acţiunii penale de către organul de urmărire penală iar, în faza de fond, la rejudecarea cauzei, dosar 928/63/2017, Tribunalul Dolj a precizat că a amânat cauza pentru a se soluţiona dosarul în cauză, nr. 311/54/2019.
În aceste conditii se poate deduce faptul că instanta de fond consideră că nu a fost justificată, dreaptă și legală hotărârea instanţei de apel, în speţă, Curtea de Apel Craiova de disjungere a cauzei.
Dar pentru inculpatul Bădiţă Ghe. se poate demonstra că această măsură, de disjungere a cauzei, era imperativă și legală, dar nu s-a vrut să fie constatată, deoarece inculpatul nu a avut nicio faptă nelegală şi niciun rol activ sau pasiv în grupul infracțional stabilit prin rechizitoriu, pentru că procurorii aveau în vedere pentru ceilalţi inculpaţi fapte ce s-au săvârșit în grup infracțional (spun ei, nu noi redacția!) privind activitatea jocurilor de noroc (păcănele).
În această activitate a fost inclus în grup şi poliţistul, pe atunci, Voliculescu Liviu, azi senator de Olt din partea PNL.
Reţinerea nelegală a unei fapte de şantaj pentru inculpatul Bădiţă Gheorghe.
În cauza de fond, în dosarul 4717/63/2017, după disjungere, inculpatul Bădiţă Ghe a fost inculpat dosar pentru fapta de șantaj, care în concepţia acuzării (aceeaşi procurori fără legitimitate în concepţia noastră, pentru faptele de corupţie stabilite de DNA!) ar fi fost exercitată de inculpat asupra unui director al APIA, Neacşu Doru Daniel. La fond, inculpatul Bădiţă Ghe a fost condamnat, iar sentinţa a fost casată în apel de către Curtea de Apel Craiova.
Calitatea de senator a inculpatului Liviu Voiculescu a determinat declinarea de competenţă pentru ICCJ.
La scurt timp când a devenit senator Liviu Voiculescu, inculpat și el în grupul în care inculpatul Bădiţă Ghe este judecat pentru infracțiunea de santaj, Tribunalul Dolj, instanţă de fond în rejudecarea cauzei, și-a declinat competenţa pentru ICCJ.

Cereri refuzate de către ICCJ pentru probe şi pentru disjungerea cauzei, lipsa probelor privind participarea în grupul infracțional și lipsa oricăror relaţii cu ceilalţi membrii ai grupării ce sunt acuzaţi de evaziune fiscală în activităţile de jocuri de noroc.
Sesizată legal Instanţa ICCJ cu privire la disjungerea cauzei și, implicit, cu privire la nelegalitatea şi neregularitatea rechizitoriului, aceasta nu s-a pronunțat, dovadă de părtinire a instanţei. Procesul nu este echitabil!
Această plângere a fost motivată în sensul că fapta de șantaj, pentru care este acuzat inculpatul Bădiţă Ghe în calitate de membru al grupării infracționale stabilită în rechizitoriu, nu avea nicio legătură cu grupul senatorului Liviu Voiculescu în principal, acuzat de săvârşirea infracțiunii de evaziune fiscală prin acele activităţi de jocuri de noroc.
De fapt, ca instanţă de fond, ICCJ trebuia să verifice în primă instanţă regularitatea şi legalitatea rechizitoriului și, implicit, a sesizării instanţei de judecată.
Din toată această situaţie defavorabilă și nelegală, inculpatul Bădiţă Ghe și-a pus nenumărate întrebări, cum ne-am pus şi noi, cu privire la conduita dubioasă a acestui complet, iar unul dintre magistraţi este Popa Rodica Aida care a participat şi la condamnarea lui Liviu Dragnea, preşedintele PSD.
Judecătorul Popa Rodica Aida are legaturi în judeţul Olt și se dovedeşte că a obținut avere prin moștenire, și apoi a fost donată unor persoane, una dintre ele avand probleme cu legea.

Judecătorul Popa Rodica Aida cunoscută pentru faptul că a participat în completul de judecată ce l-au condamnat definitiv pe Liviu Dragnea, dar şi pentru participarea la întruniri cu UNBR şi cunoscut de asemenea ca un adversar al grupării de avocaţi condusă de Pompiliu Bota (o situaţie de represiune nedreaptă, de tip bolșevic, asupra acestor avocaţi!), a moștenit la Slatina, trei terenuri intravilane de cca 2520 mp fiecare, terenuri pe care apoi le-a donat(?!) altor persoane, respectiv, lui Truică Adrian şi Nicolae Marius, cu suma totală de 724.480 Ron.
Din verificările redacției noastre, a rezultat faptul că Iulian Truică a fost inspector al OPC (dacă este vorba de aceeaşi persoană!?) şi a fost reţinut de către DGA pentru luare de mită, fiind ulterior cercetat în stare de libertate.
Se remarcă faptul că donația nu pare a fi întâmplătoare (de ce nu a fost făcut act de vânzare cumpărare!?) și că pot exista legături dubioase cu acest judecător (unul foarte influent cu renume!) pentru a se asigura o protecţie în cazul acesta, al acestui făptuitor (n.r. Truică Adrian), suspiciune rezonabilă și situaţie de cercetat ulterior de persoanele abilitate și cu interes în acest sens.
Însă ne punem întrebarea dacă grupările infracționale ce includ şi oameni politici din Olt, au legături cu aceşti magistraţi și numai în felul acesta s-ar putea proba lipsa oricăor soluţii legale cerute de inculpatul Bădiță Ghe și, nu întâmplător, favorizarea -indiciu rezonabil!- făptuitorului Liviu Voiculescu, senator PNL, chiar și -inversul acestei situaţii- în cazul condamnării lui L. Dragnea, ştiute fiind relaţiile belicoase din ultimul timp cu senatorul Paul Stănescu!

Senatorului Liviu Voiculescu i-a fost ridicat de către ICCJ sechestrul asigurator insituită de DIICOT Craiova, fără a se face contestaţie de către procuror.
Un semn de întrebare există și cu privire la alte aspecte ale judecării cauzei și la probitatea morală (cel putin!) a magistraţilor ICCJ, în sensul că senatorului Liviu Voiculescu i-a fost ridicat sechestrul asigurator de către ICCJ la data de 6 mai 2021 instuit de către DIICOT Craiova, fără a se face contestaţie de către Procuror (semn al aranjamentelor!), ceea ce nu reuşise acest inculpat în trecut, spre surprinderea tuturor, mai ales acelor din presă, care urmăresc cu maxim interes situaţia juridică, dar şi celorlalti inculpaţi(!).
De fapt presa constata anterior că -tilul articolului- Senatorul „păcănelelor” Liviu Voiculescu, judecat pentru aderare la un grup infracțional organizat, verifică acum activitatea SIE de Adriana Oprea, Miercuri, 24 februarie 2021.
După aceste informaţii a rezultat, din sursele SENATULUI, că biografia senatorului este o pagină albă și că participarea la mese cu interlopii Emi Pian şi Bercea Mondialu nu a fost deloc întâmplătoare(?!)

Procurorii DIICOT susțin însă că, începând din anul 2009, Liviu Voiculescu nu a fost nicidecum un investigator sub acoperire, ci un acoperitor de investigaţii.
În rechizitoriul DIICOT se arată că, în primăvara anului 2009, Leonard Poteraş, administrator al unei săli de jocuri, s-a împrietenit cu Liviu Voiculescu, zis „Mamba”, după ce poliţistul a venit şi i-a controlat documentele firmei. S-au reîntâlnit apoi, iar Poteraş spune că Voiculescu, după ce a realizat câţi bani se câștigă din exploatarea aparatelor de joc de tip „Slot Machine” (n.r. – „păcănele”) – iată modul de acţiune al omului legii, urmărirea profitului pe orice cale!-, i-a mărturisit că ar vrea să-şi facă şi el o astfel de firmă, pe numele soției. Procurorii spun că acela a fost momentul în care poliţistul a ajuns la o înțelegere cu Poteraş: i-a promis că n-o să mai vină în control în sălile lui, dacă îl va ajuta cu afacerea. Câteva luni mai târziu, a fost înfiinţată societatea MARKUS GAMES SRL, avându-i ca asociaţi pe Luiza Voiculescu, soţia lui Liviu Voiculescu, şi Ovidiu Gîrbovan.
Liviu Voiculescu a considerat că trebuie să intervină cu mită pentru a nu fi trimis in judecată, el cunoscând modul de a te descurca cu oamenii legii, iar, în acest sens el a găsit un intermediar care a primit 43.000 euro, pentru a interveni la procurori, însă acesta tot a fost trimis în judecată, motiv pentru care s-a adresat DNA pentru ca acel intermediar să fie condamnat, lucru care s-a și întâmpat.
Cu toate aceste probe, Instanţa Tribunalului Dolj l-a achitat în primă instanță pe inculpatul Liviu Voiculescu. Pentru fapta de conflict de interese reţinută în acuzare, judecătoarea Udrea a subliniat că luarea de decizii în firmă şi efectuarea de acte de administrare „nu au fost realizate în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu”(?!), existând astfel informaţiile/probele din rechizitoriu de care nu s-a ţinut seama.
Conform ultimei sale declaraţii de avere de pe site-ul Senatului, senatorul Liviu Voiculescu are şi azi locuinţa pentru care încă plăteşte creditul ipotecar, dar mai deţine şi un apartament pe litoralul din Valencia (Spania), un Mercedes Benz, o motocicletă Yamaha şi peste 80.000 de euro în conturi. Firma de jocuri de noroc a soţiei lui figura, conform ultimului bilanţ depus la Ministerul Finanţelor (2019), cu 26 de angajaţi, o cifră de afaceri de peste 11 milioane de euro şi un profit net de 155.000 de euro doar în acel an.
Însă calitatea lui de Președinte interimar şi anul acesta de Preşedinte ales al PNL, unic pe loc, cum se obisnuieşte în alegeri trucate sau în angajări la comandă politică, dovedeşte că acest individ nu este unul stingher şi neajutat de oameni influenţi/grupări de interese obscure şi, poate acum, si de serviciile secrete în virtutea calității sale de senator și membru în comiisia SIE.
Toate acestea însă îți dau şi un alt sentiment, de silă față de PNL și, astfel, te îndeamnă să ai o altă viziune, iar, în subsidiar, cu referire la alegerea lui L Voiculescu ca Preşedinte al organizaşiei PNL Olt, să nu poţi admite astfel punctul de vedere al unuia dintre liberali, care spunea la acel Congres: “Nu suntem nici trădători și nici lichele!!”

Din toate aceste aspecte urâte, belicoase se desprinde morala societății actuale, stricate și inflamate de corupție:
“Nu există obstacole în calea unui om bogat”
Și totuși sperăm că se va face dreptate!
“Vibrație – pentru zidiri de granit,
Vibrație pentru om obidit,
Vibrație pentru visare,
Inimă, lacrimă, floare,
Pentru greșeală, pentru păcat,
Pentru copil și bărbat,
Pentru speranță, vibrație,
Pentru ale dansului ritmuri și grație,
Pentru dansul de flăcări și roți –
Nimic pentru tine, tot pentru toți.”
Nicolae Labiș
Ziarul liga dreptăţii