Dreptul la liberă exprimare încălcat de trusturile de publicitate pe motive politice şi de interese oculte.
Schimbarea de societate în anul 1989 din comunism în capitalism sălbatic a presupus tocmai distrugerea acelui bun simţ pe care-l aveau oamenii chiar şi în comunism când setea de îmbogăţire prin hoție era mult diminuată și nu se putea remarca decât în mod izolat la oamenii simpli.
Dar dacă ne referim la societatea comunistă şi la funcționarii statului totalitar nu puteai remarca în actele normative o diferență mare de salarizare şi implicit de arbitrariu cum se poate remarca astăzi prin degradarea continuă a societății şi civilizației dar şi, implicit, degradarea caracterului oamenilor, mai ales a celor care ne conduc, care îndeplinesc funcții în statul sclavagist ce s-a constituit pe cadavrul comunismului.
Ei au tot interesul să se afișeze mincinos şi perfid, drept oameni de caracter pentru a se îmbogăți prin sistemul inventat de toți cei de la putere în disprețul poporului român.
Aceste aspecte ar fi trebuit să fie efortul comun al tuturor organismelor interne şi internaționale pentru distrugerea mafiei.
Ori, se poate remarca că şi trusturile de publicitate nu ajută poporul român să demaște hoții din toate instituțiile interne şi internaționale.
De pildă, ca să fim practici și la obiect, putem să dăm exemple, așa cum am dat şi până în prezent, de încălcare a drepturilor omului de către puterea judecătorească din România și am ignorat, este adevărat, ceea ce se întâmplă şi la CEDO.
În ceea ce privește activitatea CEDO, spre exemplu, se pune întrebarea justificată: de câte ori Parlamentul European a supus analizei activitatea CEDO? Iar în ceea ce privește activitatea justiţiei din România, se pune întrebarea justificată: de câte ori Parlamentul României, ca şi Consiliul Suprem de Apărare a Țării au supus analizei activitatea puterii judecătoreşti?
Nouă, poporului, nu ne este indiferentă situația privind încălcarea drepturilor omului mai ales că suntem victimele clanurilor din instituțiile publice ale României și implicit al magistraților din România şi constatăm că mult trâmbiţata necesitate a demolării partidului stat PSD şi preluarea puterii de către forțele de dreapta (emblematic grupul politic a fost numit Guvernul Meu, după afirmația Președintelui Klaus Iohannis), ceea ce a descumpănit poporul, manifestându-şi ura impotriva oricarei clase politice încă de la alegerile parlamentare cand 73 la sută din electorat nu a participat la vot.
Cum se vede, Guvernului Meu, mut şi surd, fără inițiativă pentru stârpirea pandemiei de corupție, suferind de boli sociale incurabile îi place indiferența şi neimplicarea pentru reformele societății!
Și dacă îi criticăm pe guvernați şi mai ales instituțiile internaționale, partizanii săi, chiar din mass media şi publicitate, consideră că suntem împotriva statului de drept, cum în anii „iresponsabilului” Eminescu erau criticaţi tot liberalii din vremea sa: cităm: „Graţie liberalismului am făcut din România un teren pentru colonii”….
„…Ce cautã aceste elemente nesãnatoase în viata publicã a statului? Ce cautã acesti oameni care pe calea statului voiesc sã câstige avere si onori, pe când statul nu este nicaieri altceva decât organizarea cea mai simplã posibilã a nevoilor omenesti? Ce sunt aceste pãpusi care doresc a trai fãrã muncã, fãrã stiintã, fãrã avere mostenitã, cumulând câte trei, patru însãrcinãri publice dintre care n-ar putea sã împlineascã nici pe una în deplina constiintã?”
Dar unde este statul de drept imaginat de forțele actuale de la putere şi unde sunt inițiativele materializate în legi în care, spre exemplu, se spunea propagandistic: fără penali în funcții publice?
Inițiativa noastră este cea care urmărește tocmai valorile şi principiile Constituției şi, în special, a Declarației Universale a drepturilor Omului şi nu ne interesează în raport de toate aceste acte normative şi nu numai, decât adevărul! În speță, noi urmărim evoluția societății şi nu putem să fim de acord cu mentalitățile bolnave ale unora dintre funcționarii statului român pe care dacă i-am sălta în slăvi sau, din contră, am tăcea, am proceda la fel,demagogic, ca-n anii comunismului sau putem să fim diagnosticaţi cu maladia de nătâng social.
Însă nici obstrucţionarea propagării ideilor şi concepțiilor noastre, ce nu încalcă nicio obligație morală şi legală, nu poate fi supusă cenzurii pentru că orice alt funcționar al statului sau orice altă persoană în relaţie directă şi cu abilităţi de comunicare/publicitate (cele care au relații cu noi) nu poate să încalce, conform actelor normative interne şi internaționale, dreptul legitim al liberei exprimări. Cu alte cuvinte, suntem tot mai mirați de inițiativele unor trusturi de publicitate de a închide comunicarea cu exteriorul cu lumea aceasta, bună sau rea.
Că statul de drept, nu există şi că orice guvernare care vine la putere are probleme vizibile cu principiile şi valorile democrației şi ale statului de drept, numai există nicio surpriză,
Însă demonstrăm pe zi ce trece că oamenii nu şi-au schimbat năravurile și în continuare, cum spunea filozoful englez T. Hobbes, omul pentru om este lup iar realitatea este una
fatidică şi este continuarea celei comuniste, dictatura unei societăţi sclavagiste în care justiţia este promotorul acesteia, fără limite şi sancțiuni atunci când încalcă drepturile omului şi nesocotesc principiile şi valorile înscrise în Constituţie
Aţi observat cum se procedează în justiţie? Magistratul, cel mediocru şi corupt, acționează ca un dictator protejat de legislația care i-a dat autonomie şi independentă prin legislaţia initiată cu de la sine putere, inițiată în Parlament, atât în ceea ce privește salarizarea şi dreptul de pensionare/pensie, cât mai ales independența de a hotărî încălcând orice rațiune juridică, principiile, ca și litera legii şi spiritul ei. Cine îi protejează şi de ce?
Poporul însa dorește ca instanțele să nu mai aparțină clanurilor şi să procedeze ca-n SUA, instanțele să aibă jurați, și nicidecum membrii ai SRL-urilor.
Dar boala socială este susținută cu alte mijloace de propagandă chiar de la UE care-și permite să treacă cu vederea multe aspecte negative ale modului de a dispune prin legi favorizarea statului sclavagist şi a independenței infracționale, mai ales a magistraților.
Printr-o independența nocivă pentru societate, magistrații sunt cei care îşi promovează oamenii prin concursuri inițiate, susținute şi aprobate de ei înșiși, lipsite de raţiunea unor criterii ale sistemului de învăţământ, separat ca principii şi obiective, de sistemul lor de la INM.
Magistratul nu poate fi şi profesor prin îndeplinirea concomitentă şi iresponsabilă, cum spunea şi Eminescu la vremea sa, celor două funcții şi mai ales nu poate fi cel care admite candidații la INM şi implicit, dând profesia de magistrat.
Așa cum profesia de avocat şi notar sunt acordate prin sistemul neconstituţional al SRL-urilor, eludand astfel Constituţia, implicit sistemul de învăţământ, şi dovedindu-se că societatea sclavagistă românească este aprobată tocmai de instituțiile Uniunii Europene.
Și trebuie ca în această situație să dăm exemple.
CEDO, spre exemplu, aprobă Monicai Macovei dreptul la daune pentru că statul român a lipsit părinții săi de dreptul la proprietate.
<< Monica Macovei a caştigat la Strasbourg procesul intentat statului pentru ca Justiţia a luat casa parinţilor ei. Familia Macovei a primit 130.900 euro daune. Întrucât tatăl justiţiarei a decedat, Macovei a mostenit partea sa de avere: 226.056 lei. Bizar, decizia în cazul Macovei a fost anonimizata (Hotararea) Miercuri, 14 mai 2014 14:33 | Scris de Alex PUIU – George TARATA Judecatorii de la CEDO au fericit-o pe europarlamentara PDL Monica Macovei Familia fostei ministrese a Justitiei a primit daune in valoare de 130.900 de euro, in controversatul caz al imobilului din strada Ioanid, pentru care Ana Maria Petrini s-a judecat cu parintii acesteia, Silvia si Vasile Gherghescu. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a obligat Romania sa-i plateasca europarlamentarei Monica Macovei si mamei sale, Silvia Gherghescu, suma de 130.900 de euro:>>
Este drept sau nedrept?! Nu știm. Însă nu comentăm în esență această decizie. Numai că se poate considera că influența cel puțin al grandorii personalității sale prin funcțiile ocupate de aceasta, se poate conchide că există o anumită părtinire şi influență.
Dar un alt caz vădit esențial şi definitoriu prin care se contestă tocmai buna credință a judecătorilor europeni de la CEDO este al numitei Jianu Sanda Calina din București care a revendicat proprietatea bunicului său din Tismana Gorj, transferată de statul român SRI.
A fost demonstrat că statul român prin justiţia aservită puterii nu a putut să facă aplicarea legislației (chiar dacă a fost carențială(), de revendicare a proprietăților în condițiile în care vila respectivă cu terenul de 8800 mp dintr-o pădure nu era folosită pentru un serviciu anume destinat şi specializat, ci doar de protocol, CEDO a hotărât totuși că s-a încălcat dreptul la un proces echitabil oferind o despăgubire evaluată la cca 7000 lei si nicidecum la faptul că s-a încălcat dreptul de proprietate.
Vila, după informațiile victimei Jianu Sanda Calina, s-ar fi vândut unui ofițer SRI.
Dar, aceasta, prin legea dumnezeiască, a trecut la cele veșnice fără să vadă dreptatea pentru care s-a judecat peste 25 ani in era postrevoluționară, o adevărată crimă a statului român si a CEDO!.
Orice om judecat la cap poate să vadă discriminarea şi nedreptatea făcută acestei persoane de CEDO în comparaţie cu prima cauză, a Monicăi Macovei!
Un alt caz este cel al numitului Bota Pompiliu care a constituit prin hotărâre judecătorescă un alt barou pentru desfășurarea profesiei şi activității de avocat, numit la început Baroul Constituțional iar apoi, UNBR, Legalitatea lui a fost astfel stabilită tocmai de către judecător, unul imparţial, model de conduită profesională şi care a respectat tocmai Legea 51/1995, lege care nu înființa Birouri sau UNBR şi avea astfel prevederi de a nu interzice înființarea acestora şi implicit nu se putea dispune prin lege lipsa unor proceduri de înființare a persoanelor juridice, contrar de fapt, legislației în vigoare care atribuie persoanelor fizice şi juridice identitate! Numai că a luat foc clasa exploatatorilor democrației şi a modificat legea pentru a corespunde astfel năzuințelor sclavagiste, considerând că, în speță, contrar Constituției, avocatura, ca profesie, nu poate fi exercitată decât în barouri şi deși nu a definit procedura de înființare a acestora, s-au exercitat presiuni ale justiției împotriva baroului Constituțional si apoi denumit UNBR, iar Pompiliu Bota a fost condamnat de Judecătoria Deva si menținută de Curtea de Apel Alba Iulia, culmea!, pentru exercitarea profesiei de avocat.
Procesul inițiat la CEDO din anul 2010 nu a mai fost solutionat nici pâna astazi, iar avocații din Baroul condus de Bota au fost interziși si nu au fost lăsați să exercite profesia de avocat ,fără a exista vreo hotărâre judecătorească,insăacest lucru s-a întâmplat prin dispoziții oculte ale magistraților si in complicitate cu avocatii care provin din Baroul advers,considerați infiintati după potopul lui Noe ,așa cum reiese din realitate si mai ales din faptele magistraților.Insă acestor oameni, avocați din Baroul lui Bota, au fost exercitate acte de represiune nedreaptă si au fost condamnati cei mai multi dintre ei. Justitia si/a dovedit astfel caracterul nedemocratic,nelegitim si care nu corespunde idealurilor Revoluției din decembrie 1989, așa cum sunt prevăzute în Constituție.
UNBR Bota LA CEDO – Zeci de avocaţi din UNBR Bota au protestat în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, acuzând că sunt prigoniţi la ordinul fostului Procuror General Tiberiu Nitu. Statul român a fost dat în judecată pentru încalcarea dreptului la un proces echitabil şi lipsa de previzibilitate, pe motiv că după 633 de clasări şi 51 de achitări pronunâate de 1447 de magistraţi, avocaţii lui Bota înca sunt urmăriţi de parchete (Plangerea)
Se poate observa că profesiile juridice sunt negociate de SRL-uri şi că independența magistratului de a dispune fără a ţine seama de lege şi de raţiunea acesteia este una nocivă pentru societate şi defineşte societatea de tip sclavagist. Astfel se explică de ce poporul are parte de hotărâri judecătoresti nedrepte, care încalcă drepturile și libertățile omului şi de ce magistratul nu răspunde pentru faptele sale, iar situația nedreaptă pentru fiecare om nu poate fi înlăturată și, în același timp, omul prejudiciat să fie repus în drepturile sale.
Magistratul nu răspunde pentru nicio eroare și omul ajuns în fața lui este lipsit de drepturi şi desconsiderat, în timp ce politicienii şi reprezentanții UE propagă demagogia, considerând societatea în care trăim una civilizată şi care respectă drepturile omului, însă în realitate, in complicitate cu statul român ne țin în lanțurile sclaviei, fără drepturi.
Unde ești tu, Guvernul Meu?!
„O luptă-i viaţa; deci te luptă
Cu dragoste de ea, cu dor.
Pe seama cui? Eşti un nemernic
Când n-ai un ţel hotărâtor.” (G. COSBUC)
Redactia Liga Dreptăţii