Calvarul omului Bădiță Gheorghe continuă într-un nou dosar penal fabricat de către Mafia polițiștilor și procurorilor!

Informațiile anterioare publicate de presă si de noi, redactia Liga Dreptății, sunt memorabile în privința luptei împotriva pandemiei de corupție, unde experimentul juridic din Moldova, frații noștrii de suferinţă, consecința bolșevismului, a făcut vâlvă în presa din lumea întreagă și reprezintă modelul de urmat.
Împotriva independenței infracționale a magistratului corupt s-a moblizat o femeie, Maia Sandu, Președintele R. Moldova și clasa sa politică reformatoare, cu scopul de a distruge pandemia de corupție şi pe funcţionarii afectați de această boală cronică, nevindecabilă.
În gândirea lor patologică, o parte din magistrații din România (suspiciune că aparțin serviciilor secrete sau sunt în legătură cu acestea împotriva statului de drept!) nu au privit cu satisfacție începutul războiului cu magistrații independenți, dar corupți, din R Moldova, așa cum este şi cazul României, şi s-a convenit în cadrul unor asociații de magistrați din România (neconstituționale, stat primitiv, tribal!) să lupte abuziv împotriva unui om (n.r. Maia Sandu) care dorește să facă reformă și dreptate, pentru ca -frica de reformă și dreptate!- exemplul acesta să nu fie urmat și în România.
Dar cine să-l urmeze?
Dacă Maia Sandu i-a cerut demisia Procurorului General al Republicii, la noi cine să-i ceară demisia acestei fetițe de la grupa mare a… magistraturii, nimeni alta decât Gabriela Scutea. În trecut, Procurorul General al României, Gabriela Scutea, este văzut la marile spectacole de luptă… a magistraturii (proletarii de lux!) pentru salvarea intereselor acestei clase dictatoriale, dar nicidecum ale poporului român, ce au dus inevitabil la obținerea drepturilor salariale sau de pensie pentru aceștia.
Reforma adevărată a magistraturii și a sistemului statului român tribal trebuie să aibă ca scop asigurarea drepturilor și libertăților cetătenești, însă acest lucru nu s-a întâmplat și nu a existat o reformă de fond, pentru că nu a existat interesul acestei clase dictatoriale (mai ceva ca PCR-ul!) care a corupt în concepția noastră şi celelalte puterii, în speță, puterea politică, șantajabilă și coruptă.
Statul român s-a transformat maladiv de la dictatura proletariatului (PCR!) la dictatura magistratului!


Clanurile lor au primit și o formă juridică neconstitutională și s-au constituit acele asociaţii ale magistraţilor pe temeiul interesului de grup şi de influență asupra puterii legislative care, în mentalitatea coruptă a acesteia, a dispus prin Legea statutului judecătorului şi procurorului ca magistratul să particpe la anumite societăți și persoane juridice de drept privat, contrar dispozițiilor Constituței României.
La fel şi în acord cu aceste prevederi ale Legii sus-mentionate, CSM a elaborat și prevăzut în Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor aceleași drepturi împotriva Constituției.
În acest mod se poate constata că, în mod abuziv, atât CSM, cât şi Parlamentul au încălcat dispoziţiile art. 125 şi 132 din Constituţie şi au dispus drepturi extinse și excesive, în afara prevederilor Constituţiei, pentru magistraţi, judecători şi procurori, situaţie care, în mod vădit, este exemplul de temut al cetățeanului român care are astfel dovada certă că nu există stat de drept în România și, pe cale de consecință, că drepturile sale nu pot fi garantate de clasa magistraților care, cu de la sine putere, își conferă drepturi abuziv, în dispreț față de Constituţie, prin influența -indiciu rezonabil de corupţie- asupra Legislativului – Parlamentului României, cu sprijinul CSM.
O astfel de excepţie de neconstituţionaliate a legii sus-menţionate şi a Codului deontologic trebuie să fie expusă Curţii Constituţionale și, prin urmare, să aibă ca rezultat modificarea Legii sus-menționate în Parlament cu înlăturarea tuturor acelor prevederi.
De fapt, CSM nu este abilitat conform Constituţiei să elaboreze astfel de norme cu caracter de lege, nesocotind astfel dispoziţiile art. 133 şi urm. din Constituţie, o altă excepţie de neconstituţionalitate care ar trebui să fie expusă CCR.
Însă prin lipsa totală de rațiune, parlamentarul român nu are interesul de a respecta Constituţia, iar, în acest sens, a existat la parlamentarul român concepția omului stricat care a urmărit doar interesele şi avantajele de orice fel!


Astfel, şi prevederile art.8 din Legea cu privire la statutul judecătorului şi procurorului încalcă dispozitiile art. 125 şi 132 din Constituţie, care dispune că, în cazul dobâdirii prin moştenire, a calităţii de asociaţi sau acţionari la societăţi, instituţii de credit sau financiare, societăţi de asigurare/reasigurare, companii naționale, societăți naționale sau regii autonome, magistrații sunt obligați să ia măsurile necesare, astfel încât această calitate să înceteze în termen de maximum un an de la data dobândirii ei efective.
Ori, această calitate, care presupune şi profit, trebuie să nu existe din fașă asemenea înlesnire şi favor, pentru că, în speţă, Constituția nu acordă aceste drepturi magistratului şi nici termene pentru intrarea în legalitate. Aceasta ar presupune, în rațiunea anticonstituțională a prevederilor art. 8 din Lege, să existe un profit în termenul de 1 an de zile, o modalitate prefabricată -corupție în toată regula- pentru a exista o altă sursă de venit și bunăstare a magistratului român care dorește pe orice cale să devină super-bogat și cu puteri depline, ca un dictator.
Fabricarea de către procurorii şi poliţiştii din Olt a unui dosar penal nr. 29/p/2017 al Parchetului dpl Tribunalul Olt cu scopul condamnării unui om nevinovat, Bădiţă Ghe de la Piatra Olt – modelul de ticăloșie și crimă a Mafiei statului român tribal.

În trecut o frază celebră a spus-o fostul Preşedinte al României, Traian Băsescu, care reprezintă adevărul zilelor noastre: „Justiţia a făcut mult mai mult rău decât politicienii sau românii cerșetori din Roma sau Paris”, “domnul judecător dă casa celui care îi dă șpaga, nu celui care are dreptate”.
Iar, nu demult, fostul ministru al justiţiei C. Predoiu a precizat printr-o frază de o extremă duritate şi adevăr: „Nu aveam, practic, Minister Public”.
În dosarul sus menţionat nr. 29/p/2017, s-a solicitat Procurorului General al României strămutarea acestuia la o altă unitate de Parchet şi s-au învederat situațiile de crimă organizată de la nivelul Parchetului Tribunalului Olt care au avut și în trecut scopul de a nu se face dreptate și a se condamna oameni nevinovaţi.
Însă, nu mare a fost mirarea când, de la nivelul cabinetului Procurorului General, s-a trimis o adresă datată 18.08.2021 către suspectul Bădiţă Ghe din care rezultă respingerea acelei cereri, menţionând o ordonanţă a Procurorului General al României nr. 1315/C/2021.

Suspectul Bădiță Ghe a remarcat lipsa semnăturii Procurorului General si, prin urmare, că aceasta nu a fost soluţionată de această autoritate a statului român.
Se poate observa că această adresă a fost semnată de Procurorul General adj., Bogdan Licu (după apostrof și semnătură!)
Instituția Procurorului General al României afectată de interese oculte și contrare ordinii de drept.

Cu acest caz, și nu numai, pot dovedi fără tăgadă că la instituţia Procurorului General al României este haos, iar apărarea intereselor generale ale societății şi de înfăptuire a justiției pentru cetățeanul român sunt ignorate pentru a se favoriza colegii magistrați din instituțiile subordonate și, implicit, pentru a se favoriza rețelele de grupări infracționale.
Carență și nelegalitate. Nu s-a comunicat ordonanța în integralitatea sa şi implicit materialul informativ de cercetare a cazului, baza emiterii ordonanței nelegale.

În fapt, odată cu adresa din data de 18.08.2021 prin care s-au comunicat succint motivele de respingere prin care s-a soluționat plângerea de strămutare și preluarea cauzei, în speță, a dosarului nr. 29/p/2017 al Parchetului dpl Tribunalul Olt de către un alt organ de urmărire penală, nu s-a comunicat ordonanţa şi eventualul material informativ care a stat la baza acestei ordonanțe de respingere nelegală și netemeinică a plângerii.
Ascunderea unor acte şi fapte ale magistratului/magistraților de la Cabinetul Procurorului General al României, cum este acestă ordonanţă, ca și materialul informativ și de cercetare, la acest nivel de maximă autoritate (n.r. Parchetul dpl ICCJ), constituie proba concludentă că activitatea Parchetului este lipsită de bună credință și, mai mult, este afectată de incompetență și corupție.
Cu alte cuvinte, cum spune cetățeanul, nu ai Procuror General și nu ai cui să te plângi!


În conținutul adresei din data de 18.08.2021 provenită de la Cabinetul Procurorului General al României se menţionează că nu s-au încălcat dispozițiile legale de către organele de urmărire penală, fapt neadevărat și fără a exemplifica într-un anume sens acest lucru, raportat la conținutul plângerii.

În plângerea adresată Procurorului General cu completările de rigoare, suspectul Bădiţă Ghe a precizat grave încălcări ale legislației penale ale organelor de urmărire penală, cum ar fi:

  • tergiversarea soluţionării cazurilor, dosarele asociate, în speță, 3658/p/2015, 1330/p/2016, 2857/p/2017 şi reunite într-un singur dosar nr. 29/p/2017 al Parchetului dpl Tribunalul Olt,
  • Lipsa plângerilor în dosarele 3658/p/2015, 1330/p/2016, 2857/p/2017,
  • Prim procurorul Anca Anuţa a soluţionat prin ordonanță, abuz de drept, deşi nu a fost sesizat cu plângere, iar acesta a avut scopul pervers şi nelegal, de a întări măsurile nelegale procedurale efectuate în detrimentul legii de polițişti şi de procurorul de caz,
  • Nelegalitatea măsurilor dispuse de procurorul de caz Negrilă C. de la Parchetul dpl Tribunalul Olt.
    În fapt prin ordonanţa din data de 02.07.2021 comunicată cu adresa nr. 63/II/2/2021, procurorul de caz găsește întemeiată plângerea suspectului Bădiță Ghe, însă nu se pronunță asupra suspendării oricărei audieri până la finalizarea plângerii împotriva măsurilor dispuse de organul de urmarire penală al IPJ, aceea de a se face nelegal expertiză judiciară de un consultant fiscal, Ioniţă Gherghina (suspectă numire: verișoară cu fostul inspector ANAF, Ioniță Ion reclamat de suspectul Bădiță Ghe), pentru a se stabili un anumit prejudiciu (și care va fi inventat cu siguranță!) adus de către suspectul Bădiță Ghe statului român, înainte de efectuarea altor proceduri legale, cum ar fi şi stabilirea calității în dosar, în speță, aceea de suspect.
    Procedura legală de stabilire a expertizei şi de desemnare a consultantului fiscal nu respectă procedura de verificare a existenței unor infracţiuni și de începere a urmăriri penale, in rem și in personam, și, implicit, de a se verifica competența de sesizare a organului fiscal, în speță, ANAF Slatina.

În toată această situație de luptă a omului de rând, cum este şi acest om, Bădiță Ghe, încolțit de toți aceşti indivizi cu funcții în instituţiile statului român, este imperativ să ai acatistul Sfântului Mina lumânarea în buzunar, pentru că statul român a lăsat la îndemâna clanurilor infracționale toate mijloacele de crimă!

În cauza de față, se invocă faptul că se face exploatare minieră fără a avea autorizație de mediu.
Însă contrar acestor situații, precizate şi dispuse abuziv de ANAF, se poate constata, așa cum reiese din actele şi probele de la dosarul cauzei că a existat un acord de mediu ce a fost eliberat odată cu autorizaţia de construire a unui iaz piscicol, menținută și în momentul de față, iar apoi, acordul de mediu, ce a stat la baza autorizației de construire, a fost retras dubios și fără drept, ceea ce explică tocmai rezultatul de crimă organizată de la nivelul acestor instituții și constituie zic ei aceşti poliţişti şi procurori că dacă acest acord de mediu a fost retras activitatea economică în cauză, respectiv, construirea iazului piscicol, trebuia să înceteze, total aberant deoarece există autoizaţia de construire iar materialele rezultate din excavări au fost astfel valorificate, iar aceste venituri sunt declarate în mod legal cu plata impozitelor și taxelor.
Acesta este de fapt și motivul pentru care s-a dispus urmărirea penală nelegală în cauză, o ticăloșie a Mafiei!
Ori, toate aceste aspecte nu pot contura existența unor fapte care să întrunească elementele constitutive ale unor infracțiuni și care să fie reținute în sarcina suspectului Bădiţă Ghe, lucru care trebuia constatat de mult de procurorii din teritoriu și cel puțin, acum, în al 12-lea ceas, de Procurorul General al României!

În cauză, totul a plecat de la niște constatări şi măsuri abuzive ale ANAF Slatina prin funcționarii săi, Pârvulescu Paul, Ioniță Ion, Tănase Marius (trimiși special cu scopuri criminale, după cum se observă!), care au efectuat un control la SC MARCONF SRL, condusă la acel moment de suspectul Bădiță Ghe, iar prin dispozițiile lor ilegale, respectiv, proces verbal de contravenție a fost aplicată amendă contravențională în sumă de 20.000 lei şi confiscarea sumei de 1.079.852,58 lei, reprezentând totalitatea veniturilor din activitatea desfășurată în cauză în perioada 01.10.2011 – 30.06.2012. În controlul efectuat, aceștia au susținut că baza acestor măsuri dispuse o constituie tocmai lipsa autorizației de exploatare minieră și implicit că există activitate ilegală iar veniturile trebuie confiscate în baza Legii 12/1990.

Însă abuzurile ANAF -scop criminal de a estompa activitatea economică legală a SC MARCONF SRL- a oscilat în stabilirea modului de încadrare în drept a activității presupuse și susținute ca ilegale a acestui agent economic de-a lungul timpului, iar toate aceste fapte sunt crime împotriva persoanelor vizate de Mafia funcţionarilor statului, ANAF și, iată, şi a poliţiştilor şi procurorilor.
În cauză suspectul Bădiţă Ghe a făcut plângere penală împotriva funcționarilor ANAF pe care, justificat și legal, i-a acuzat că nu au aplicat corect prevederile legii şi că au exercitat acțiuni de represiune nedreaptă prin distrugerea activităţii economice a SC MARCONF și confiscarea veniturilor, infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție.
Însă nici o procedură nu a fost iniţiată de către organele de urmărire penală de cca 2 ani, indiciu rezonabil că Mafia procurorilor protejează clanurille infracționale!
În dosarul de insolvenţă MARCONF 1055/104/2012 – Tribunalul Olt, ANAF a solicitat instanţei să definească în clar ce fel de activitate desfăşoara debitoarea MARCONF în şedinţa din 19.11.2012 – administratorul judiciar prin adresa 2041/19.11.2012 la pct. 3 precizează: „În privinţa activităţii curente a debitoarei ca şi activitate principala a societăţii debitoare fiind: Valorificarea de produse rezultate din amenăjari de terenuri” şi nu exploatare de cariera şi valorificare de produse rezultate din exploatare de carieră.
Acelaşi ANAF, judecătorul sindic, administratorul judiciar şi restul creditorilor înscrişi în tabelul de creanţe MARCONF, în şedinţa din 21.01.2013 îşi însuşesc în unanimitate Raportul de activitate al administratorului judiciar care precizează la punctul 2 “În privinţa activităţii curente a debitoarei: “Valorificarea de produse rezultate din amenajări de terenuri”.
Ori Raportul de activitate al administratorul judiciar necontestat de nimeni inclusiv de ANAF devine autoritate de lucru judecat.
Însuşindu-şi în mod categoric că SC MARCONF SRL nu desfăşoară activitate de exploatare minieră ANAF, în mod logic, nu mai este îndreptăţită să mai emită acuzaţii/obligaţii asupra SC MARCONF SRL sub motivaţia că ar desfăşura activităţi de exploatare minieră.

Totuşi în cursul anului 2017 ANAF a emis decizia nr.159 din 06.12.2017 și în conținutul său a constatat că SC MARCONF SRL a desfășurat activitate minieră, contrar celorlalte concluzii din rapoartele precedente din anul 2012 și 2013, iar pe această inepție și ilegalitate a impus SC MARCONF SRL să plătească cu titlul de redevență suma de 3,2 milioane lei către bugetul statului inclusiv pentru cantitatea de produse care a fost confiscată în anul 2012, în valoare de cca 1.000.000 lei.

Ori, atât prin ordinul de serviciu, cât mai ales prin Legea Minelor nr.85/2003, lege specială, respectivii inspectori nu au fost abilitați să desfășoare control de genul și specificul unei activități autorizate de lege, respectiv, să constate dacă autorizația a fost necesară și utilă unei asemenea activități în cauză.
Legea Minelor nu autorizează ANAF-ul şi organele specializate ale acestuia pentru un astfel control, autorizațiile prevăzute de Legea Minelor, respectiv, art. 40 prin rap. la art. 13 din lege nu prevede că ANAF-ul are competenţa de a emite autorizații pentru astfel de activități de exploatări miniere ca și concesionarea terenurilor. ANRM, ca şi Lichidatorul Judiciar al SC MARCONF SRL, precizează că nu se desfășoară activitate minieră conform legii 85/2003, contrazicând astfel motivarea plângerilor Gărzii de Mediu şi ale ANAF, situație care nu s-a luat în considerare de procurori şi poliţişti.

Este drept că acești funcționari ai ANAF aveau dreptul de a stabili evidențierea, declararea și virarea redevenței miniere, dar numai dacă exista o asemenea activitate declarată și autorizată în cauză de organul competent, altul decât ANAF, și care presupunea stabilirea listei perimetrelor de exploatare, acordarea unei licențe, concesionarea terenului în cauză, stabilit în aceste condiții și, nu în ultimă instanță, stabilirea de taxe, redevente şi tarife, ceea ce nu era cazul.
Numai în aceste situații și condiții activitatea de control privind aceste taxe şi redevențe revenea organului fiscal competent care trebuia să verifice legalitatea stabilirii acestor redevențe şi taxe şi, implicit, raportat la toate aceste operațiuni financiare (nu de autorizare şi licență!!!) stabilea dacă s-au virat legal obligațiile fiscale către bugetul de stat, așa cum sunt precizate în Legea Minelor.
În cauză, în acest dosar penal fabricat de Mafie nu s-a ținut seama de autoritatea de lucru judecat în raport cu ordonanțele procurorilor, Lia Sorin în dosarul 3698/p/2011, 1649/p/2014 al Parchetului dpl Judecătoria Slatina și al procurorului Aspra Adrian în dosarul nr.483/p/2014 al Parchetului dpl Tribunalul Olt rămase definitive.

Dacă în această țară esti inculpat de oameni fără caracter, atunci care este mijlocul de luptă împotriva acestor funcţionari?!
Să stăm strâmb şi să judecăm drept!

„Doamne: spune-ne, Te rog,
Cum să ne luptăm cu Fiara?
Eu cred, Doamne, că doar Tu
Poţi să-i frângi şi să-i rupi gheara“
Aneta Timplaru Horghidan

Redacţia liga dreptății