Pericolul social al magistratului infractor – cazul dosarului 311/54/2019 pe rolul Curţii de Apel Craiova, model de corupție.
În ce situație poți fi antrenat ca simplu individ acuzat pe nedrept și fără a avea
nicio apărare din partea statului român, poate fi demonstrat prin cazurile judicate ilegal de justiție.
Și în modul acesta este și prilejul în care poți acuza la unison instituțiile statului român care nu şi-au făcut treaba, care nu te-au apărat atunci când ai avut dreptate, confirmându-se jungla în care trăiește individul, victima funcţionarilor patologici, de fapt, orice individ, implicit, poporul român.
Statul român este un stat al lor, al celor care se complac în mediocritate și desfrâu și trăiesc nesimțit, nederanjați de nimeni, poate numai de Dumnezeu, desconsiderând interesele şi drepturile poporului român, pe care îl consideră un sclav. De ani de zile un om pătimește prin instanţe pentru că magistrații așa au gândit, teatral, o conspirație de tip mafiot împotriva unui om care s-a opus unui sistem de corupție, de șpagă, aranjamente și contracte acordate „pe sub masă”.
Este vorba de cazul numitului Bădiță Gheorghe, administratorul unei importante firme de construcții, SC MARCONF SRL, respectiv, un dosar penal, 174D/p/2011 al DIICOT Craiova inventat de grupări infracționale și care a fost trimis la Tribunalul Dolj, sub nr. 4717/63/2014 apoi, s-a constituit dosarul nr. 928/87/2017, iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7) disjuns din dosar nr. 4717/63/2014, iar la momnetul actual a fost renumerotat de Curtea de Apel Craiova, respectiv, sub nr. 311/54/2019, după o casare în apel cu reținerea dosarului la rejudecare tot de acceași instanță.

Dosarul penal de la DIICOT a fost instrumentat de procurorul Liviu Bălan şi avizat de către Procurorul şef al DIICOT Craiova, Adrian Glugă, procurori care au fost dovediţi că au săvârşit fapte penale de corupție și au susţinut făptuitori ce au săvârșit și ei, la rândul lor, fapte de corupţie în combinaţie cu judecătorul Constantin Luis, în speță, dosarul numărul 118/P/2015 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei, în care un fost dezvoltator imobilar pe numele său Silviu Costinel Diculescu, din Craiova, i-a reclamat pentru abuzul în serviciu prin constituire de grup infracţional, însă au fost se pare apărați de statul… clan.


Pe baza acestui rechizitoriu întocmit de aceşti oameni duplicitari şi lipsiţi de profesionalism, dar angrenaţi după cum se observă în tot felul de afaceri urmărind un scop patrimonial şi distrugând vieţile oamenilor, aceştia l-au putut aresta pe Bădiță Gheorghe prin concursul unor magistraţi ce au aderat la grupul infracțional, unul dintre ei de loc din Slatina, Mereanu Constantin, fost Bucă, dar şi prin contribuţia altor judecători ai ICCJ, de la acea vreme, fără a lua în seamă probele. Acesta a fost momentul de criminalitate organizată ce a distrus activitatea comercială a societății SC MARCONF SRL şi a vieţii unui om.


Chiar și în această situație, acest om a făcut nenumărate plângeri unele dintre ele cu privire la modul în care erau plătite lucrările de către reprezentanţii ANIF care condiţionau această situație de plata şpăgilor.
Nicio plângere nu a fost luată în seamă de către DNA Craiova, demonstrându-se modul criminal în care s-au asociat aceşti magistrați locali pentru a favoriza infractorii. După lungi termene de judecată, dosarul nr. 928/87/2017, iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7), disjuns din dosar nr. 4717/63/2014 (încă o dovadă a modului nelegal în care au lucrat procurorii DIICOT CRAIOVA) în cele din urmă instanta Tribunalului Dolj a soluţionat cazul achitând inculpatul (n.r. Bădiță Ghe).
Însă, prin apelul declarant de DIICOT a schimbat întrutotul situaţia şi hotărârea Curții de Apel Craiova a fost de casare cu trimitere spre rejudecare la instanța de fond a Tribunalului Dolj pentru unul dintre inculpaţi, Ţîrcomnicu George, membru al grupului infracțional potrivit rechizitoriului, iar pentru ceilalți inculpaţi s-a dispus inexplicabil rejudecare la instanţa de apel, Curtea de Apel Craiova, fără cale de atac, deși acuzațiile sunt, de această dată altele, iar dosarul DIICOT 174D/P/2011 a fost descompletat de probe (dosar fiscal SC Marconf SRL 1991-2012) expertiză judiciară Cernat Anca, expertiză judiciară penala Stănescu Ortansa. Etc.


Artificiul este unul ce anunţă represiune pentru acelaşi inculpat incomod (n.r. Bădiță Gheorghe) sistemului clientelar din magistratură și indiciu de corupție la nivelul acestei instanțe, situație confirmată şi de evenimentele ulterioare care au întărit bănuielile legitime ale incupatului Bădiţă Gheorghe. Completul Curţii de Apel a fost seizat cu o situaţie în care rechizitoriul numai era în forma iniţială şi nu mai conținea toate filele de la starea inţială, aceea a trimiterii în judecată. Oameni cu interes au avut grijă ca unele file să dispară iar alte să fie adăugate.
Este drept că prin lipsa profesionalismului acelor procurori dosarul nu putea fi judecat în forma respectivă, fiind o îngrămădire de fapte şi făptuitori care nu aveau o legătură şi o rezoluţie infracțională între ei, concepție patologică a procurorilor, și de aceea s-a şi disjuns parțial cauza privind pe inculpatul Bădiţă Ghe.
Însă cu totul lipsiti de bun simț, magistraţii din această cauză au ignorat apelul inculpatului la dreptate şi nu au dispus nicio măsură de a verifica şi a determina astfel faptele infracționale ale făptuitorilor, ca de altfel şi a se stabili care au fost scopul și consecințele acestor fapte.


Continuând judecata, la un moment dat a intervenit o altă situație, constituirea unui complet de divergență, care a confirmat pe deplin bănuielile legtime şi colaborareainstanţei cu grupările infracționale ce au urmărit să fie condamnat inculpatul Bădiță Ghe. după ce societatii SC MARCONF SRL i-a fost impus falimentul şi evident au avut loc fapte de furt din patrimoniul acesteia, situație ce nu poate fi deocamdată readusă în poziţia iniţială (fraudarea legii 85 cu scopul falimentarii SC Marconf SRL) pentru că, aşa cum vom demonstra, statul de drept nu există în funcţionalitatea şi la capacitatea prevazută de Constituţia şi normele europene.


Completul din dosarul 311/54/2019, de doi judecători, a determinat illegal necesitatea constituirii unui complet de divergență privind soluționarea şi pronunțarea hotărârii judecătorești în această cauză, situație care este discutabilă şi neclară sub aspectul procedurii şi a actelor ce trebuiau să fie precizate şi elaborate în cauză, fapte care impun nu numai clarificarea tuturor acestor aspecte, dar ele demonstrează tocmai săvârșirea, cel puțin în stadiul de tentativă, a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție. Astfel, prin dispozițiile art. 394 cpp (cod procedură penală) se precizează procedura ce trebuie respectată în cazul în care sunt motive(?!) de desemnare a unui complet de divergență în cauză.


În urma verificării actelor dosarului nr. 311/54/2019 am observat că nu este îndeplinită procedura legală pentru a se întruni majoritatea sau unanimitatea, nefiind încheiat niciun act în acest sens, dar şi să se consemneze cel puțin opinia separată, așa cum prevăd disp. Art. 394 alin. 4 cpp, respectiv, asupra căror aspecte au existat divergențe și astfel în cauză să fie justificată legal formarea completului de divergență.
În această privință completul de divergenţă trebuia să fie constituit astfel încât să rezolve motivele care au dus la această situație şi dacă în această privință a existat o divergență, un punct de vedere discordant, opinii contrare cu motivarea corespunzătoare ale celor doi judecători.


Pe de altă parte, când s-a constituit acest complet de divergență, nu s-a făcut dovada că judecătorul al treilea, Bîrdău Gheorghe a fost desemnat aleatoriu și suspiciunea este că acesta a fost impus la masa verde a clanurilor ce duc inevitabil la soluția cerută de inițiatorii grupării infracționale care doresc condamnarea inculpatului Bădiţă Ghe. După constituirea completului de divergenţă magistraţii şi-au urmărit nestingheriți scopul de a nimici inamicul (n.r. inculpatul Bădiţă Ghe.) ce i l-au oferit ca țintă grupările infracționale şi au cerut expertului Stepan Elena să precizeze clarificări și lămuriri la expertiză.


În cauză, a lipsit nu numai rațiunea unor astfel de clarificări a expertizei anterioare, dar s-a întrevăzut săvârșirea unei fapte penale, instigarea la mărturie mincinoasă, autorii fiind magistrații completului.
În această privință nu se poate stabili, așa, aleatoriu, fără rațiune juridică, cum este prezentată expertiza dispusă și denumită „Clarificări – Lămuriri“ în titlu sau supliment de expertiză, cum este denumit și în conținut. Potrivit art. 180 cpp numai dacă expertiză nu era întocmită corespunzător şi avea omisiuni sau nu puteau fi lămurite prin audierea expertului anumite aspecte, atunci se dispunea un supliment de expertiză, ceea ce s-a făcut pe parcursul derulării apelului în cauză având şi experţi parte, dar şi obiecţiuni refuzate, incorpore a fi soluționate de către instanță. Atunci care este problema acestui complet?! De ce în cauză au cerut lămuriri expertului și care este problema litigioasă care nu a fost elucidată?! În mod legal, uzând de procedura instituită de lege, completul ar fi trebuit să determine în fapt și în drept toate aceste aspecte.


Se întrevede că magistraţii au impus o anumită strategie criminală cu scopul de a se determina o anumită poziție și concluzii nelegale, lipsite de adevăr, determinându-l pe expert să procedeze nelegal pentru a incrimina nelegal pe inculpat și în modul acesta expertul să comită infracțiunea de mărturie mincinoasă!
În atare situație, nu există nicio motivare a completului de apel în această privință, respectiv, că ar exista opinii separate şi nu s-au putut clarifica prin expertiză obiectivele şi situațiile impuse de instanță pentru a se face, spre exemplu, correct existența prejudiciului adus statului român, evaluarea acestuia sau, din contră, inexistența acestuia, în raport cu acuzațiile și implicit în raport cu apărările în cauză. Expertul săvârșește infracțiunea de aderare la gruparea infracțională organizată pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prin încălcarea procedurii legale, lipsa motivaţiei de a mai întreprinde o astfel de procedură după ce s-a încheiat toată acea procedură legală, expertiză, audiere, şi supliment de expertiză, pe de o parte, iar, pe de altă parte, emiterea unor alte păreri, abordări şi concluzii referitor la caz, situație care explică faptul că acesta a fost instigat pentru a se raporta la o cu totul altă situație, lipsită de adevăr şi rațiune juridică, decât cea expusă anterior, această din urmă fiind contrară adevărului. În principal, expertul trebuia să verifice și să precizeze dacă rechizitoriul are în vedere situații reale, respectiv, care este prejudiciul adus bugetului de stat de către inculpat şi, în caz afirmativ, care este operaţiunea financiară, ca de altfel şi documentul care atestă acest lucru.
Însă treuia să precizeze şi dacă au fost operaţiuni fictive şi în ce au constat acestea, cu menţiunea documentelor fiscale în cauză. Ori, din toate aceste situații nu se regăseşte nici o concluzie obiectivă, principială și științifică în acest sens. Expertul trebuia să se raporteze în principal la dosarul fiscal și în acest sens s-a invocat de atâtea ori lipsa acestuia de la dosarul cauzei, lipsă care justifică tocmai reaua credință a completului de judecată şi, implicit, indiciu rezonabil al faptelor de corupţie.


Sesizată instanța cu această problemă a lipsei dosarului fiscal, ca şi a altor documente, în speță, expertize ce au fost întocmite chiar înaintea arestării inculpatului Bădiţă Gheorghe, instanța tratează superficial şi nelegal cererea și răspunde într-o încheire că toate aceste documente există la dosarul cauzei. Cererile ulterioare cu privire la mențiunea filei şi volumul dosarului nu au fost soluționate de instanță cu scopul de a menține situația confuză şi nelegală, împrejurare care preveștește hotărârea de condamnare nelegală a inculpatului Bădiță Gheorghe. Toate aceste aspecte, la fel ca şi multe altele, cum ar fi în principal respingerea avocatului din oficiu şi demonstrarea formalismului apărarii în cauză, ca şi la detinuții politici din trecutul bolşevic şi, recent, la procesul soţilor Ceuaşescu, neacceptat de către completul de judecată, demonstrează că nu s-a desfășurat un proces echitabil. Dreptul de apărare în concepţia acestor magistraţi nu este un drept, ci este o obligație, chiar dacă demonstrezi formalismul şi lipsa de profersionalism, ca şi complicitatea cu organele de urmărire penală sau cu instanțele de judecată.
Noua societate postrevoluţionară nu are, după cum se vede, statul de drept corespunzător unde să fie respectate valorile şi principiile democrației, după care, el însuși trebuie să funcționeze în folosul și respectând drepturile omului! Toate aceste necazuri de ani de zile l-au îmbolnăvit pe inculpatul Bădită Ghe. şi consecințele sunt devastatoare.
Însă instanța menţine situația critică a inculpatului şi nu ia în considerare cererile sale şi, în consecință, nu se asigură un proces echitabil.


Mai mult, la un moment dat s-a dispus aducerea acestuia cu mandat în condițiile în care s-a dovedit starea sa de boală constatată prin act medical, iar prin adresa făcută Spitalului Slatina s-a constatat că s-a făcut presiune şi asupra cadrelor medicale cu scopul de a se îngreuna sau elimina orice asistenţă medicală în cauză. La un anumit moment după toate aceste măsuri a fost urmărit și de un echipaj de Poliţie de la Piatra Olt, care s-a postat în fața porții de la intrarea în locuința acestuia din Piatra Olt. Și oare, cine a dispus această măsură și care a fost de fapt scopul acesteia?
Pentru a se judeca drept acest proces, respectând principiile procesual penal şi fără a fi influentaţi judecătorii, s-au depus mai multe cereri de strămutare la ICCJ, ca şi alte plângeri la Procurorul General al României în contextul multor dosare penale, dar toate acestea au fost respinse, pentru că magistratura nu susține statul de drept, drepturile și libertățile omului.


În acelasi timp, se poate demonstra cum ICCJ judecă nelegal dosarul 4717/63/2014 trimis la ICCJ de către Tribunalul Dolj pentru faptul că, în speță, calitatea de senator a inculpatului Liviu Voiculescu a determinat această situație, de schimbare a competenţei instanţei, deşi inculpatul Bădiţă Ghe. nu poate avea calitatea de inculpat ca membru al grupării infracționale din care, conform rechizitoriului, face parte senatorul în cauză. Cererea de disjungere formulată de inculpatul Bădiţă Ghe. nu a fost soluţionată de completul ICCJ, procedând astfel nelegal şi încălcând drepturile acestui inculpate căruia i se administrează la fel apărarea obligatorie formală, avocat din oficiu. Este drept că o parte a explicaţiilor poate fi şi existenţa unui judecător component al acestui complet cu rădăcini în județul Olt, iar asupra acestor fapte vom reveni într-un alt articol.


Se demonstrează în modul acesta cum (nu)funcționează statul de clan. În toate aceste cauze a fost invocată existența unor situații conflictuale deosebite între inculpatul Bădiţă Ghe. și aceste instanțe. Astfel, prin iresponsabilitatea şi complicitatea tuturor magistraților de la această instanță, în principal Curtea de Apel Craiova, în repetate rânduri nu i-au aprobat inculpatului Bădiţă Ghe. cererile de recuzare justificată a completului de apel cu scopul prejudicierii acestuia printr-o condamnare anticipată de evenimentele juridice în cauză, respectiv, proces ce nu respectă procedurile legale şi nu este unul echitabil. Anterior, în multe plângeri, gest disperat de a cere ajutor şi dreptate statului român, inculpatul Bădiță Ghe. a demonstrat tuturor instituțiilor statului român și, în mod special instituțiilor puterii judecătoreşti, modul în care se procedează la nivelul județului Olt şi Dolj în ceea ce privește aplicarea legii.
În speță, magistrații, ca şi polițiștii, sunt corupți de oamenii politici din zonă, care pe lângă calitatea lor de oameni politici sunt şi administratorii unor afaceri din umbră sau direct şi au posibilitatea materială să dispună plata prin șpagă, se subînțelege, a oamenilor legii.
În acest mod, ei sunt cei care, la rândul lor, sunt apărați de oamenii legii pentru fărădelegile lor, iar toți ceilalți cetățeni, oameni de rând, fără relații, care se adresează justiției nu pot obține drepturile lor, cu alte cuvinte, cum se spune, mori cu dreptatea în mână!


Mai mult, toți acești cetățeni sunt victimele clanurilor şi grupărilor infracționale constituite din toți acești funcționari ai statului român care sub pretextul puterii fac ce vor, nu respectă legea și distrug activitățile comerciale ale acestora și elimină concurența, cum este cazul de față, prin procedeele Mafiei instituite de ca şi acum un secol, dar, în esență, distrug viețile oamenilor. Aceste activități economice a SC MARCONF SRL s-au desfășurat în Piatra Olt, unde işi are sediul, localitatea de domiciliu a liderului PSD, Marius Oprescu, cel care are forța necesară, nu numai politic dar şi economic, de a dispune orice în detrimentul oricărui cetățean şi de a corupe puterea judecătorească.


În acest mod, caz mediatizat şi demonstrat ca speță, el a scăpat de pedeapsa penală atunci când în urma unui accident de circulaţie a corupt cadrele medicale şi polițiști, procurori, judecători iar, în urma tuturor acestor evenimente, ulterior a decedat un cetățean prin omor cu premeditare, fapte săvârșite de tot grupul infracțional în frunte cu Marius Oprescu (vezi, relatarea de presă!), pe atunci vicepreședinte al Consiliului Județean, astăzi președintele Consiliului Județean Olt din partea PSD.


Însă aceasta este demonstrația prin care se poate considera că statul de drept nu există în județele Olt şi Dolj!
Pentru a demonstra corupţia din magistratură, precizăm că se cunosc, de asemenea, faptele ex-Preşedintelui Tribunalului Olt, Carmen Marinescu pentru care a fost condamnată, însă, coincidență sau nu, ea are origini tot în Piatra Olt, iar fratele acesteia este unul dintre cei care se indestulează cu bunuri din activul societății SC MARCONF SRL.

Tribunalul:
„Este-o autoritate
Unde mergi să ceri dreptate;
Uneori e acordată,
Deseori e îngropată…” -George Budoi

Ziarul liga dreptăţii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *